Efectele schimbărilor climatice ar putea avea deja un impact asupra a 85% din populaţia lumii, potrivit analizei a zeci de mii de studii publicată luni, relatează AFP.

O echipă de cercetători a analizat aproximativ 100.000 de studii publicate între 1951 şi 2018 şi care arată efectele încălzirii globale.

"Avem dovezi copleşitoare că schimbările climatice afectează toate continentele, toate sistemele", a declarat autorul studiului Max Callaghan pentru AFP.

Max Callaghan şi cercetătorii de la Institutul de cercetare Mercator, cu sediul în Berlin, au cartografiat globul şi au reprezentat impactul schimbărilor climatice.

Potrivit acestuia, 80% din Pământ, care găzduieşte 85% din populaţia lumii, este vizat de studii care preconizează schimbări de temperatură şi precipitaţii legate de încălzire.

Studiile documentează în mod disproporţionat consecinţele în ţările bogate, în timp ce acestea sunt mai puţin documentate în ţările sărace, subliniază Max Callaghan.

Tendinţele precipitaţiilor şi ale schimbărilor de temperatură din Africa ar putea fi legate de schimbările climatice, dar nu avem multe studii care să documenteze consecinţele acestor tendinţe, a explicat el, considerându-le un unghi mort în cunoştinţele noastre despre impact.

Cercetările privind schimbările climatice au crescut exponenţial în ultimii ani, cu aproximativ 1.500 de studii publicate între 1951 şi 1990, comparativ cu 75.000 până la 85.000 în ultimii cinci ani, potrivit Agerpres.

Un comitet ONU le-a dat parţial câştig de cauză Gretei Thunberg şi altor tineri activişti

Greta Thunberg şi alţi tineri activişti au obţinut parţial câştig de cauză din partea unui comitet din cadrul ONU, care, printr-o hotărâre considerată istorică dar care nu are totuşi un caracter obligatoriu, recunoaşte că ţările lumii sunt responsabile şi în afara graniţelor lor pentru impactul generat de emisiile de carbon asupra copiilor, informează AFP.

"Într-o decizie istorică despre efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra drepturilor copiilor, Comitetul pentru drepturile copilului a considerat că un stat poate fi găsit vinovat de impactul negativ al emisiilor sale de carbon asupra drepturilor copiilor din interiorul şi din exteriorul teritoriului său", a precizat într-un comunicat acest organism din cadrul ONU.

În septembrie 2019, şaisprezece tineri, inclusiv suedeza Greta Thunberg, devenită simbolul luptei adolescenţilor împotriva schimbărilor climatice, au anunţat o nouă ofensivă împotriva încălzirii climei globale, denunţând lipsa de acţiune a politicienilor drept o atingere adusă Convenţiei ONU pentru drepturile copiilor.

Acea plângere inedită depusă la Comitetul pentru drepturile copilului de către cei 16 tineri, pe atunci cu vârste cuprinse între opt şi 17 ani şi proveniţi din 12 ţări, viza cinci ţări poluatoare: Franţa, Germania, Argentina, Brazilia şi Turcia.

Plângerea se baza pe un "protocol opţional" care îi autorizează începând din 2014 pe copii să depună plângeri în faţa acelui comitet, dacă ei consideră că drepturile lor sunt încălcate.

Comitetul este compus din 18 experţi independenţi şi are rolul de a ancheta încălcările prezumtive ale convenţiei, apoi a de a formula recomandări către statele vizate.

Comitetul nu dispune însă de nicio putere de constrângere, însă ţările care au ratificat acest protocol se angajează, în principiu, să îi respecte recomandările.

După analizarea plângerii, comitetul a ajuns la concluzia că "emisiile de carbon din statele vizate contribuie la agravarea schimbărilor climatice şi că schimbările climatice au un efect negativ asupra drepturilor copiilor care trăiesc în afara frontierelor acelor state".

În această speţă, comitetul a considerat că cele cinci ţări "exercită un control efectiv asupra activităţilor care se află la originea emisiilor" ce contribuie la efectele negative suferite de către copii.

"Statele emiţătoare sunt responsabile pentru impactul negativ al emisiilor provenite de pe teritoriile lor asupra drepturilor copiilor - chiar şi asupra acelor copii care se află în străinătate. Natura colectivă a cauzelor schimbărilor climatice nu trebuie să exonereze un stat de responsabilitatea sa individuală", a declarat Ann Skelton, membră a comitetului, citată în comunicatul publicat luni.

Comitetul nu a fost totuşi în măsură să stabilească dacă, în acest caz precis, cele cinci state şi-au încălcat obligaţiile, procedura prevăzând că reclamanţii trebuie să îşi epuizeze mai întâi recursurile juridice în ţările lor înainte de a se adresa ONU.