Românii au devenit mai interesaţi în ultimul deceniu de ştiinţă şi tehnologie, dar există în continuare proporţii neobişnuit de mari din populaţie care privesc cu neîncredere energia solară şi eoliană, explorarea spaţiului sau vaccinarea, relevă un Eurobarometru privind ştiinţa şi tehnologia dat publicităţii joi de Comisia Europeană.

Întrebaţi cât sunt de interesaţi de noile descoperiri ştiinţifice sau evoluţii tehnologice, 21% dintre români au răspuns că sunt foarte interesaţi, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de 2010, 50% au afirmat că au un interes moderat (+7% faţă de 2010), iar 28% au spus că nu sunt deloc interesaţi, în scădere cu nouă puncte procentuale faţă de 2010.

Proporţia celor foarte interesaţi de noile descoperiri ştiinţifice sau tehnologice este mai mare în UE (33%), după cum şi cea a cetăţenilor deloc interesaţi de aceste aspecte este mai mică (18%), în timp ce proporţia celor ce dovedesc un interes moderat este relativ la fel (49%).

Dintre români, cei din segmentele de vârstă 25-39 şi 15-24 sunt cei mai interesaţi de noutăţile ştiinţifice şi tehnologice, 34% şi respectiv 28%, bărbaţii (26%) mai mult decât femeile (16%), respectiv cei cu studii universitare (33%) sau postuniversitare (29%).

Întrebaţi concret despre impactul anumitor tehnologii, 75% dintre români au spus că energia solară va avea un efect pozitiv în următorii 20 de ani (92% în UE), iar 20% că va avea un efect negativ (5% în UE). O diferenţă aproape similară există şi în ceea ce priveşte energia eoliană, despre care 76% dintre români cred că va avea un efect pozitiv (87% în UE), iar 19% că va avea un efect negativ (9% în UE).

În ceea ce priveşte vaccinarea şi combaterea bolilor infecţioase, 66% dintre români cred că va avea un efect pozitiv (86% în UE), iar 27% că va avea un efect negativ, faţă de 10% în UE.

Românii sunt la fel de suspicioşi cu nanotehnologia, despre care 32% dintre români spun că va avea un efect negativ, explorarea spaţiului, despre care 31% din respondenţii români spun că va avea un efect negativ, şi inteligenţă artificială, privită cu neîncredere de 38% dintre români (faţă de 31% în UE).

Românii au în schimb o părere mai bună decât europenii despre energia nucleară. Nu mai puţin de 52% dintre români cred că aceasta va avea un efect pozitiv în următorii 20 de ani, faţă de doar 46% dintre europeni, iar 38% - un efect negativ (faţă de 46% în UE).

Întrebaţi care domenii cred că vor fi afectate cel mai mult în următorii ani de cercetare şi inovare, cele mai multe păreri au adunat asistenţa medicală (33%), crearea de noi locuri de muncă (25%), securitatea cetăţenilor (22%), educaţia şi deprinderile (21%) şi protecţia datelor personale (12%).

Românii cred mai mult decât europenii în reglementarea strictă a ştiinţei şi tehnologiei de către guvern. Astfel, 58% dintre români au răspuns afirmativ la o astfel de întrebare, faţă de doar 50% dintre europeni, în timp ce 39% cred că acestea ar trebui să se dezvolte liber pe piaţă ca o afacere, faţă de 48% în UE.

De asemenea, 50% dintre români cred că deciziile privind ştiinţa şi tehnologia ar trebui să aibă la bază în primul rând chestiunile etice şi morale implicate, faţă de 55% în UE.

Pe de altă parte, 47% dintre români cred că astfel de decizii ar trebui să fie bazate în primul rând pe potenţialul de a face noi descoperiri şi a dezvolta noi tehnologii, faţă de 43% în UE.

În ceea ce priveşte calităţile oamenilor de ştiinţă şi respectiv defectele lor, 55% dintre români afirmă că ei ştiu ce e cel mai bine pentru oameni, faţă de 47% în UE. Pe de altă parte, 25% dintre români cred că oamenii de ştiinţă sunt imorali, faţă de doar 16% în UE.

În ceea ce priveşte interesul pentru ştiinţă şi tehnologie, doar 32% dintre români au spus că urmăresc documentare ştiinţifice, că citesc cărţi sau reviste în domeniu, faţă de 59% la nivelul UE. De asemenea, românii vizitează mai puţin decât europenii muzeele de ştiinţă şi tehnologie, 23% faţă de 33%.

Pe de altă parte, proporţia românilor care iau parte activ la proiecte ştiinţifice este mai mare decât media UE, 18% faţă de 12%, precum şi cea a românilor care iau parte la teste clinice, 18% faţă de 10%.

Apoi, 32% dintre români spun că sunt cu totul de acord cu afirmaţia că interesul tinerilor pentru ştiinţă este esenţial pentru prosperitatea noastră viitoare, în scădere cu 21 de puncte procentuale faţă de 2005, şi mult mai puţini ca proporţie decât în UE (48%). De asemenea, 36% dintre români au spus că tind să fie de acord cu această afirmaţie, iar 22% că nu sunt nici de acord, nici în dezacord.

De asemenea, 16% dintre români sunt cu totul de acord că ştiinţa şi tehnologia acordă suficientă atenţie diferenţelor dintre nevoile bărbaţilor şi femeilor (faţă de 11% în UE), iar 26% tind să fie de acord, faţă de 30% în UE.

Nu în ultimul rând, românii cred că cercetătorii din China, SUA şi Japonia sunt în prezent la un nivel mai ridicat decât cel din UE. Pe de altă parte, cercetătorii din Coreea de Sud şi din India s-ar afla la un nivel mai scăzut decât cel din UE, iar cei din România mult mai scăzut - 53% dintre români cred că cercetătorii noştri sunt în urma celor din UE.

Sondajul Eurobarometru publicat joi este cel mai mare efectuat până în prezent privind ştiinţa şi tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanţi - 37.103 respondenţi - şi al ţărilor care au făcut obiectul sondajului - 38 de ţări, inclusiv state membre UE, ţări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) şi Regatul Unit. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 13 aprilie - 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri faţă în faţă, transmite Agerpres.