În lumina recentei configurații astrale cu Mercur, planeta gândirii, în aspect bun cu Jupiter, planeta expansiunii, se pare că cercetările științifice și descoperirile revoluționare sunt propulsate pe un traseu ascendent. Alinierea stelară coincide cu o perioadă de avansuri remarcabile în explorarea și înțelegerea antimateriei, substanța misterioasă care continuă să pună provocări și să dezvăluie surprize fizicienilor.

Trecând de la fanteziile interstelare ale universului "Star Trek", unde nava spațială Enterprise străbătea galaxiile folosind un motor warp bazat pe antimaterie, în realitatea noastră, antimateria rămâne încă un domeniu mai puțin înțeles, dar cu un potențial imens. Într-o știre recentă de la Reuters, se relatează progrese substanțiale în ceea ce privește înțelegerea comportamentului antimateriei în relație cu gravitația, o descoperire care reconfirmă încă o dată principiile fundamentale ale teoriei generale a relativității formulată de Albert Einstein.

Știința a parcurs un drum lung de la zilele în care antimateria era un concept abstract, așteptând să fie descoperit. Acum, fizicienii de la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN) din Elveția au făcut un pas uriaș în elucidarea unor mistere care o înconjoară. Într-un experiment recent, au reușit să demonstreze că antimateria reacționează la gravitație în același mod în care o face și materia - prin cădere. Acest lucru a reconfirmat încrederea în teoriile lui Einstein, chiar în era descoperirilor moderne.

Toate acestea ne aduc în fața unei game largi de întrebări și posibilități. Universul nostru, în care planetele, stelele, și chiar pudelii și acadelele noastre există, este constituit din materie obișnuită. Însă, antimateria, cu aceeași masă dar cu o sarcină electrică opusă, rămâne a fi "geamănul" enigmatic al materiei. Într-adevăr, fiecare particulă subatomică, fie că este vorba de electroni sau protoni, are un omolog în lumea antimateriei. Explozia Big Bang, teoretic, ar fi trebuit să creeze cantități egale de materie și antimaterie. Totuși, observațiile actuale indică o predominanță substanțială a materiei.

Experimentul realizat la CERN implică antihidrogen, omologul din antimaterie al hidrogenului, cel mai ușor element chimic. Antihidrogenul a fost capturat într-o cameră cilindrică cu vid, ținut acolo prin câmpuri magnetice, iar cercetătorii au eliberat cu atenție antimateria pentru a observa reacția sa la gravitație. Rezultatele au fost conforme cu predicțiile teoriei generale a relativității, punând în lumina reflectoarelor faptul că materie și antimaterie se comportă identic în fața gravitației.

Această descoperire elimină o explicație posibilă pentru penuria de antimaterie observată în univers, și anume ideea că antimateria ar fi fost respinsă gravitațional de materie în timpul Big Bang-ului. În ceea ce privește paradoxul absenței antimateriei în universul observabil, enigma persistă și continuă să fascineze și să provoace comunitatea științifică.

Sursă: AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu).

Citește și Mizele Dopaminei: Știința Neurologică din Spatele Jocurilor de Noroc.