Cometele sunt corpuri cerești mici, alcătuite în principal din gheață, praf și roci, care orbitează Soarele pe traiectorii eliptice alungite. Ele sunt descrise ca fiind „baloți de zăpadă murdari” datorită compoziției lor. Când o cometă se apropie de Soare, căldura sa face ca gheața să se sublimeze (trecând direct din stare solidă în stare gazoasă), eliberând praf și gaze. Acestea formează o atmosferă strălucitoare numită coamă sau „coma”, iar forțele solare creează o coadă spectaculoasă care poate fi văzută de pe Pământ.

Cometele provin în mare parte din două regiuni:

Norul Oort, o regiune foarte îndepărtată care înconjoară sistemul solar, unde cometele pot sta inactive timp de milioane de ani.

Centura Kuiper, situată dincolo de orbita lui Neptun, unde se află multe obiecte asemănătoare cu cometele.

Un exemplu bine cunoscut de cometă este Cometa Halley, care trece pe lângă Pământ o dată la aproximativ 76 de ani.

Revenită în proximitatea Terrei după un ocol în jurul Soarelui, cometa Tsuchinshan-ATLAS va deveni din nou vizibilă pentru pământenii din întreaga emisfera nordică începând de sâmbătă seară pentru 'aproximativ zece zile', în timp ce îşi continuă călătoria începută cu milioane de ani în urmă, informează AFP şi DPA.

Micul corp de rocă şi gheaţă a fost detectat abia în ianuarie 2023 de Observatorul Muntelui Purpuriu din China (Tsuchinshan), de la care provine prima jumătate a numelui său.

Cea de-a doua jumătate provine de la telescopul din programul sud-african ATLAS, care i-a confirmat existenţa. Această cometă a fost vizibilă ultima dată de pe Pământ atunci când pe planeta noastră încă trăiau oamenii de Neanderthal.

Vizibilă cu ochiul liber în emisfera sudică în luna septembrie, această cometă, a cărei denumire ştiinţifică oficială este C/2023 A3, a fost reperată din nou vineri seară în America de Nord, a declarat Eric Lagadec, astrofizician la Observatorul Coasta de Azur din sudul Franţei.

Între timp, 'nu am putut să o observăm când se afla între Pământ şi Soare', în apropierea căruia risca să dispară, fiind afectată în special de furtuna solară care a ajuns joi în proximitatea Terrei, provocând aurore boreale.

Atunci când cometele se apropie de steaua noastră, gheaţa din nucleul lor se topeşte şi lasă în urmă o dâră lungă de praf, ce reflectă lumina solară. Se spune atunci că o cometă pierde gaze, prin formarea unui element caracteristic, coama cometei, riscând, uneori, chiar să se dezintegreze. Vizibilă începând de sâmbătă în întreaga emisferă nordică, cometa Tsuchinshan-ATLAS va fi 'un pic mai sus' pe cer în fiecare seară şi va putea fi observată privind spre vest 'timp de aproximativ zece zile', a declarat Eric Lagadec.

Dar 'în fiecare zi va deveni mai puţin strălucitoare' pe măsură ce se îndepărtează de Soare, avertizează astrofizicianul francez. Cu excepţia cazului în care anumite obstacole din calea sa ar putea să îi modifice traiectoria, cometa Tsuchinshan-ATLAS urmează o orbită care nu ar trebui să o apropie din nou de Pământ decât peste 80.000 de ani, a precizat acelaşi specialist în comete.

Bazându-se pe orbita cometei şi pe anumite programe de modelare computerizată, el a estimat că Tsuchinshan-ATLAS ar putea să provină dintr-o zonă situată la o distanţă de 400.000 de ori mai mare decât distanţa Pământ-Soare, înainte să ajungă în proximitatea planetei noastre. Este vorba despre o călătorie care se poate număra în milioane de ani pentru această cometă, care s-a născut probabil în Norul Oort, un ansamblu ipotetic şi gigantic de planete pitice şi corpuri cereşti, situat chiar la marginea Sistemului Solar.

Sursa: AGERPRES (AS - autor: Florin Bădescu)