Oamenii de ştiinţă au anunţat joi că Marea Pată Roşie se afundă între aproximativ 350 până la 500 de kilometri sub vârfurile norilor de pe Jupiter, constatare la care s-a ajuns pe baza măsurătorilor cu microunde şi ale câmpului gravitaţional obţinute de la Juno.

Datele le oferă oamenilor de ştiinţă care studiază cea mai mare planetă din sistemul solar - atât de mare încât 1.000 de Pământuri ar putea încăpea în ea - o imagine tridimensională a atmosferei lui Jupiter.

Planeta, cunoscută drept o gigantă gazoasă, este compusă în principal din hidrogen şi heliu, cu urme de alte gaze. Fâşii şi câteva furtuni, precum Marea Pată Roşie, domină aspectul colorat al lui Jupiter, a cincea planetă de la Soare, cu diametrul de aproximativ 143.000 de kilometri.

Marea Pată Roşie este o furtună de aproximativ 16.000 de kilometri, care se învolburează în emisfera sudică a lui Jupiter, lăsând să se vadă nori de culoare purpurie care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic la viteze mari. Aceasta este una dintre minunile Sistemului Solar şi există de secole, însă oamenii de ştiinţă nu au reuşit până acum să obţină multe informaţii despre ce anume se află sub suprafaţa sa.

"Din punct de vedere ştiinţific, este surprinzător modul în care furtuna poate să dureze atât de mult şi să fie atât de mare", a declarat Scott Bolton de la Southwest Research Institute din Texas, cercetător principal în cadrul misiunii Juno şi autorul principal al unuia dintre cele două studii despre Jupiter publicate joi în jurnalul Science.

"Este suficient de lată pentru a înghiţi Pământul", a adăugat Marzia Parisi de la Laboratorul de propulsie prin reacţie al NASA din California, om de ştiinţă în cadrul misiunii Juno şi autoare principală a celui de-al doilea studiu.

Un instrument numit radiometru cu microunde le-a permis oamenilor de ştiinţă să "privească" sub vârfurile norilor lui Jupiter şi să investigheze structura numeroaselor sale furtuni vortex, inclusiv Marea Pată Roşie, observând că acestea există la adâncimi foarte mari în atmosfera lui Jupiter - o profunzime mult mai mare decât era de aşteptat.

Mai degrabă decât să fie limitate la zonele superioare ale atmosferei lui Jupiter, rădăcinile Marii Pete Roşii se cufundă în regiunile de dincolo, unde apa condensează şi se formează nori - mai jos decât poate ajunge lumina solară.

Datele transmise de Juno au arătat anterior că fluxurile jet din atmosfera lui Jupiter ajung şi chiar mai departe în jos, până la adâncimi de aproximativ 3.200 de kilometri.

Ipoteze bazate pe modul în care se comportă atmosfera Pământului, ca şi modele produse în ultimele decenii, au dat impresia că Marea Pată Roşie era o furtună relativ superficială, a spus Bolton. "Jupiter acţionează într-un asemenea mod misterios încât e ca şi cum constatăm aceste lucruri pentru prima dată - pentru că aceasta este prima misiune care a putut să privească în interiorul planetei", a precizat el. "Şi avem parte de surprize", a completat cercetătorul.

Jupiter şi Pământul sunt lumi foarte diferite, şi nu doar în ceea ce priveşte dimensiunea. Pământul este un loc stâncos. Planetei Jupiter îi lipseşte suprafaţa solidă, deşi poate avea un miez interior solid.

Juno orbitează Jupiter din 2016, obţinând informaţii despre atmosfera acestei planete, structura interioară, câmpul magnetic şi regiunea din jurul ei. De asemenea, Juno urmează să zboare pe lângă lunile mari ale lui Jupiter, Europa şi Io şi să exploreze micile inele din jurul planetei.

Forma Marii Pete Roşii s-a modificat de-a lungul timpului şi există indicii că dimensiunea ei s-ar putea să se micşoreze. "Este cea mai mare furtună din întregul Sistem Solar. Nu mai există nimic asemănător", a spus Bolton. "Extremele sunt de obicei fascinante, dar creează şi o frumuseţe incredibilă", a adăugat cercetătorul. 

sursa: Agerpres