În 2024, Moșii de toamnă sunt prăznuiți pe 2 noiembrie. Această sâmbătă a morților este un moment de reculegere și de aducere aminte a celor dragi care nu mai sunt printre noi, fiind un prilej de împăcare sufletească și comuniune spirituală între cei vii și cei adormiți.

Originea și semnificația Moșilor în tradiția ortodoxă

Termenul de „moși” provine din cuvântul „moș”, care semnifică un strămoș, o figură paternă a neamului. În tradiția ortodoxă, pomenirea moșilor este, de fapt, o formă de venerare a tuturor înaintașilor și a tuturor celor plecați din această lume. Moșii de toamnă fac parte dintr-un ciclu anual de pomeniri alături de Moșii de iarnă (în sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne, la începutul Postului Mare) și Moșii de vară (în sâmbăta Rusaliilor). Aceste pomeniri generale reprezintă momente când comunitatea se adună la rugăciune pentru a aduce în fața lui Dumnezeu amintirea celor decedați.

Parastasul – slujba pomenirii celor adormiți

Slujba de pomenire a morților, numită parastas, este un moment important al zilei Moșilor de toamnă. Termenul „parastas” vine din limba greacă și înseamnă „înfațisare înaintea cuiva” sau „mijlocire”. Prin acest ritual, creștinii aduc sufletele celor adormiți în fața lui Dumnezeu, rugându-se pentru iertarea păcatelor și odihna veșnică a acestora.

În cadrul slujbei, preotul rostește rugăciuni pentru odihna celor adormiți, iar familiile aduc ofrande simbolice pentru pomenirea acestora. Parastasul include o slujbă de rugăciune și o parte de milostenie, prin care darurile sunt împărțite celor din jur.

Tradiții și obiceiuri în ziua Moșilor de Toamnă

Pentru a păstra vie memoria celor dragi plecați din această lume, în ziua Moșilor de toamnă se obișnuiește împărțirea de pomeni. Oferirea de daruri în numele celor adormiți este considerată un act de iubire și de solidaritate spirituală. Printre obiceiurile care marchează această zi se numără:

Pregătirea colivei – Coliva este preparatul principal oferit la parastas. Aceasta se face din grâu fiert amestecat cu miere sau zahăr și nucă, simbolizând trupul ce renaște la viață. Grâul este un simbol al învierii, reamintind creștinilor că, așa cum bobul de grâu moare în pământ și dă rod, tot astfel și trupul omenesc va învia.

Vinul – Vinul este adus ca ofrandă la biserică și este simbolul sângelui lui Hristos, fiind asociat cu răscumpărarea și curățirea păcatelor.

Milostenia – Este tradițional ca în ziua Moșilor să se împartă mâncare și alte daruri celor nevoiași. Aceste pomeni sunt date în amintirea celor adormiți, în ideea că milostenia și faptele bune făcute în numele lor pot aduce alinare sufletelor lor.

Participarea la slujba de pomenire – Familiile vin la biserică pentru a participa la parastasul săvârșit de preot și rostesc rugăciuni pentru cei adormiți. 

Ce este interzis să facem în ziua Moșilor de Toamnă

Tradiția ortodoxă recomandă evitarea unor activități în ziua Moșilor de toamnă.

Muncile fizice – Este recomandat ca în această zi să se evite munca grea, cum ar fi curățenia, spălatul hainelor sau alte activități fizice intense. Se consideră că aceste activități ar putea tulbura atmosfera de reculegere.

Certurile și discuțiile aprinse – Evitarea conflictelor și a discuțiilor contradictorii este importantă în ziua Moșilor, deoarece aceasta este o zi a liniștii și a rugăciunii.

Distracțiile zgomotoase – Muzica tare, petrecerile și alte activități care pot perturba atmosfera solemnă sunt evitate. Ziua Moșilor este o zi de reflecție și de liniște interioară.

În ziua Moșilor de toamnă, creștinii ortodocși aduc un omagiu celor dragi trecuți în lumea de dincolo și reafirmă legătura spirituală cu aceștia. Pomenirea moșilor este un mod de a menține vie memoria lor, dar și un act de speranță în mântuirea sufletelor lor. Ortodocșii cred că, prin rugăciuni și fapte de milostenie, sufletele celor adormiți primesc alinare și iertare.

TREI rugăciuni pe care să le spui înainte de spovedanie. Pregătește-ți sufletul pentru iertare!