Oamenii de știință sunt de părere că iregularitățile poligonale mari, de tip fagure, de pe Marte ar fi putut fi formate de lacuri cu apă lichidă care, în trecut, a existat, în cantități mari, pe suprafața planetei. Astăzi în aceste „faguri de miere” nu există apă - s-a evaporat și nu s-a păstrat în atmosfera rarefiată a planetei.

"Acest fenomen natural uluitor s-a format din crestele intersectate ale dunelor de nisip, a căror structură a fost modelată de acțiunea apei lichide. În timp, aceasta s-a evaporat. Locuri similare au mai fost găsite pe Marte, astfel că noua structură este unică prin dimensiunile ei", au explicat experți care se ocupă de interpretarea imaginilor HiRISE.

În același timp, oamenii de știință sunt convinși că sub structura spectaculoasă de pe suprafața lui Marte ar mai putea exista gheață de apă. În viitor, această presupunere poate fi testată de una dintre expedițiile care, la un moment dat, vor pune piciorul pe a patra planetă a sistemului solar. 

Ce a găsit NASA

Pe de altă parte, specialiștii NASA au anunțat că au reușit să afle, bazat pe cifre absolute, cum arată interiorul planetei Marte. Datele, care i-au luat prin surprindere pe cercetători, provin de la sonda spațială InSight a Agenției Spațiale a SUA, care a detectat cutremurele care au avut loc pe Planeta Roșie de la începutul anului 2019. Datele dezvăluie că grosimea medie a scoarței marțiene este între 24 și 72 de kilometri, mai subțire decât se așteptau oamenii de știință.

Dar constatarea cheie este dimensiunea nucleului planetei. Raza sa este de 1.830 de kilometri, adică mai mult de jumătate din raza totală a planetei, mai mare decât estimau cercetătorii. Este pentru prima dată când știința a reușit să măsoare direct straturile interne ale unei planete, în afara Pământului. Astfel de măsurători s-au făcut și pentru Lună, dar Marte, cu o rază totală de 3.390 de kilometri, este mult mai mare.