Iată ce precizeză acesta, pe Facebook, după Bucharest Pride 2021: 

”Pride nu este despre mândrie. Nici ostentație. Nici ideologie de gen. Pride este despre durere. Despre discriminare. Despre ură, violență, marginalizare, rușine, oprimare. Pride nu este despre gay.

Pride este despre mine, despre tine, despre majorități. Și despre cum tăcerea majorității a scris destinul unor generații. Astfel încât, prin convingere și credințe, oameni au fost aruncați, rând pe rând, în categoria degeneraților, aberanților, devianților, perverșilor. Argumentele folosite au fost, și rămân, serpentine.

Îmi aduc aminte când m-am certat cu o profesoară de psihiatria copilului despre subiectul homosexualității în adolescență. Dânsa credea, ba și preda, că poate fi “corectată” cu tratament. E îngrozitor ce au putut face, atât de mulți oameni, atâția ani, în numele adevărului lor.

Însăși desfășurarea de forțe, Politie și Jandarmerie, ieri arată cât de urâtă, homofobă și stâlcită rămâne lumea în care trăim. O lume în care meriți orice vot, inclusiv LGBTQ, dar după aia te porți de parcă ești lup care urlă între lupi. Deși nu te obliga nimeni. Vocea conștiinței îți spune că oricare dintre oamenii aceia ar putea fi fratele tău. Copilul tău. Ruda ta. Prietenul tău. Drept urmare și dacă nu înțelegi, și dacă mintea îți dă semne de disconfort, poate vei înțelege că nu este despre sex, nu este despre practici sexuale, este despre iubire, căutarea și acceptarea identității, și sentimentul familiei.

Bine, ar fi replicat profesoara de pseudo-pedo-psihiatrie, dar pedofilii? Dar zoofilii? Și ei caută iubirea, dacă îi asculți.Fals.Așa cum populația straight are prădătorii ei sexuali, la fel și comunitatea LGBTQ. Să fii prădător sexual e o boală în sine, distinctă de preferința ori identitatea sexuală, și face victime în oricare comunități.

Crima sexuală este despre putere și anularea consimțământului, nu despre ceea ce iubești.Dreptul la identitate sexuală este unul fundamental. Libertatea de expresie a identității cimentează minima Civilizație. Nimeni, absolut nimeni nu a contestat dreptul adepților familiei tradiționale dreptul la expresie. Ei ocupă 90% din piața de mesaj și conținut și totuși declară că sunt înghesuiți, amenințați de “ideologii de gen” și prozeliții LGBTQ. Ani în care ar fi putut citi, s-ar fi putut educa, nu contează. Contează doar reflexele lor păgâne, rupte de context ori istorie, care-i văd încă apți de furci și topoare, nu cumva careva să le corupă mințile copiilor. Pride nu este despre gay.

Este despre cum te poți reprezenta în fața agresorului. Poți să te supui, poți să te lupți, sau poți să te bucuri.Sunt unii care freamătă când văd armele războiului, juisează când trec tancurile, lansatoarele de rachete, avioanele supersonice, deși realizează poate că văd instrumentele morții în fața ochilor.

Aceiași oameni se cutremură dacă văd doi bărbați cum se sărută. Cam aici e compasul moral al umanității, chiar și în prezent.Poate că ziua când vom schimba direcția ne va vedea mai buni, mai onești, mai puțin fixați pe falus și mai mult pe idei și valori pe care să le putem schimba între noi în pace.”