Încălzirea globală reprezintă creșterea pe termen lung a temperaturilor medii la suprafața Pământului, în principal din cauza activităților umane, precum arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze naturale), defrișările masive și agricultura intensivă. Aceste activități cresc concentrația de gaze cu efect de seră în atmosferă, în special dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄) și oxidul de azot (N₂O), care captează căldura și contribuie la creșterea temperaturii globale.

Cauze ale încălzirii globale

Arderea combustibililor fosili - Principalul contributor, responsabile pentru aproximativ trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră.

Defrișările - Reduc cantitatea de CO₂ absorbită de plante și eliberează carbonul stocat în copaci.

Agricultura intensivă și creșterea animalelor - Emit metan și oxid de azot, gaze puternice cu efect de seră.

Industria și producția - Emit CO₂ și alte gaze datorită proceselor chimice și consumului de energie.

Concentraţiile gazelor cu efect de seră din atmosferă au atins niveluri record în 2023, fenomen ce va determina în mod inevitabil creşteri ale temperaturilor în următorii ani, a avertizat luni ONU, potrivit AFP.

Nivelurile principalelor trei gaze cu efect de seră - dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi protoxid de azot (N2O), care contribuie la încălzirea climatică - au crescut toate anul trecut, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

Agenţia meteorologică şi climatică a ONU a constatat mai ales că CO2 se acumulează mai rapid ca până acum în atmosferă, creşterea fiind de peste 10% pe parcursul a două decenii. Alt an. Alt record. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru decidenţi. Suntem în mod evident în întârziere faţă de obiectivul Acordului de la Paris asupra climei din 2015, a declarat Celeste Saulo, secretar general al OMM.

Statele au convenit în cadrul Acordului de la Paris să limiteze încălzirea climatică la mai puţin de 2 grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale sau chiar la 1,5 grade Celsius, dacă acest lucru va fi posibil. Raportul anual al OMM asupra gazelor cu efect de seră este publicat cu puţin timp înainte de COP29, următorul summit climatic anual al ONU, care va avea loc în perioada 11-22 noiembrie la Baku, Azerbaidjan.

Temperaturile globale la nivelul solului şi al apelor mărilor au fost în 2023 cele mai ridicate înregistrate vreodată începând din 1850, a subliniat ea. Având în vedere durata de viaţă a CO2 în atmosferă, nivelurile de temperatură actuale se vor menţine timp de decenii, chiar dacă emisiile se vor diminua rapid şi vor atinge nivelul zero net.

În 2023, concentraţiile de CO2 atingeau 420 de părţi la milion (ppm), cele de metan au fost de 1.934 părţi la miliard (ppb) şi cele de protoxid de azot erau de 336 ppb. Ele au echivalat cu 151%, 265% şi 125% în raport cu nivelurile din 1750 (o creştere de un punct pe an pentru cele trei gaze). Impact real asupra vieţilor noastre Sunt mai mult decât simple statistici.

Terra a cunoscut totuşi o astfel de concentraţie de CO2 în urmă cu 3 milioane până la 5 milioane de ani, pe când temperatura era cu 2 până la 3 grade Celsius mai ridicată, iar nivelul mării cu 10 până la 20 de metri mai crescut decât în zilele noastre', a amintit OMM. Mai puţin de jumătate din emisiile de CO2 rămân în atmosferă, în timp ce restul este absorbit de ecosistemele oceanice şi terestre.

Astăzi însă, ne confruntăm cu un potenţial cerc vicios, a avertizat Ko Barret, secretar general adjunct al OMM.

Chiar schimbările climatice ar putea mai degrabă să determine ecosistemele să devină emiţători mai importanţi ai gazelor cu efect de seră, a adăugat ea. Incendiile forestiere ar putea emite mai multe emisii de carbon în atmosferă, în timp ce oceanele, mai calde, pot absorbi mai puţin CO2. În consecinţă, o cantitate suplimentară de CO2 ar putea rămâne în atmosferă şi ar accelera schimbările climatice, a avertizat Ko Barret.

Sursa: AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu)

Sistemul de returnare a garanției: un pas important pentru o Românie mai curată și sustenabilă