Dacă ai elimina toată umiditatea din creier și l-ai descompune în componentele sale nutriționale de bază, cum ar arăta acesta? Majoritatea greutății creierului deshidratat ar proveni din grăsimi, cunoscute și sub numele de lipide. În restul masei cerebrale s-ar găsi proteine și aminoacizi, urme de micronutrienți și glucoză.

Creierul este, desigur, mai mult decât suma componentelor sale nutriționale, dar fiecare element are un impact diferit asupra funcționării, dezvoltării, stării de spirit și energiei. De exemplu, apatia de după prânz sau vigilența de noaptea târziu ar putea fi pur și simplu efectele alimentelor asupra creierului.

Dintre grăsimile din creier, vedetele sunt omega-3 și omega-6. Aceste acizi grași esențiali, asociați cu prevenirea afecțiunilor cerebrale degenerative, trebuie să provină din alimentație. Consumul de alimente bogate în omega, cum ar fi nucile, semințele și peștele gras, este esențial pentru crearea și întreținerea membranelor celulare. În schimb, consumul pe termen lung de alte grăsimi, precum cele trans și saturate, poate afecta sănătatea creierului.

ȘAPTE sfaturi practice pentru construirea prieteniilor de durată la vârsta adultă. Cum știi că ești pe drumul cel bun?

Proteinele și aminoacizii, nutrienții care stau la baza creșterii și dezvoltării, influențează felul în care ne simțim și ne comportăm. Aminoacizii conțin precursori pentru neurotransmițători, mesagerii chimici care transportă semnalele între neuroni, afectând starea de spirit, somnul, atenția și greutatea. De exemplu, ne putem simți relaxați după o farfurie mare de paste sau mai alertați după o masă bogată în proteine. Combinațiile complexe de compuși din alimente pot stimula celulele cerebrale să elibereze norepinefrină, dopamină și serotonină, substanțe care influențează starea de spirit.

Totuși, ajungerea acestor aminoacizi la celulele cerebrale este complicată, deoarece trebuie să concureze pentru acces limitat. O dietă variată ajută la menținerea unui echilibru al mesagerilor chimici ai creierului, prevenind dezechilibrele stării de spirit.

La fel ca celelalte organe ale corpului, creierul beneficiază de o alimentare constantă cu micronutrienți. Antioxidanții din fructe și legume ajută creierul să lupte împotriva radicalilor liberi care distrug celulele cerebrale, menținându-l funcțional pe o perioadă mai lungă. Fără micronutrienți puternici, precum vitaminele B6, B12 și acidul folic, creierul ar deveni vulnerabil la boli și declin mental. De asemenea, cantități mici de minerale precum fierul, cuprul, zincul și sodiul sunt fundamentale pentru sănătatea creierului și dezvoltarea cognitivă timpurie.

Pentru a transforma și sintetiza eficient acești nutrienți valoroși, creierul are nevoie de combustibil, și mult. Deși creierul uman reprezintă doar aproximativ 2% din greutatea corporală, consumă până la 20% din resursele noastre de energie. Majoritatea acestei energii provine din carbohidrații pe care corpul îi transformă în glucoză, sau zahăr din sânge. Lobii frontali sunt atât de sensibili la scăderile de glucoză încât o schimbare a funcției mentale este unul dintre primele semne ale deficienței nutriționale.

Presupunând că avem un aport regulat de glucoză, tipul specific de carbohidrați pe care îi consumăm influențează creierul. Carbohidrații există sub trei forme: amidon, zahăr și fibre. Deși pe etichetele nutriționale sunt adesea grupați sub un total unic, proporția dintre subgrupele de zahăr și fibre influențează răspunsul corpului și al creierului. Un aliment cu indice glicemic ridicat, cum ar fi pâinea albă, provoacă o eliberare rapidă de glucoză în sânge, urmată de o scădere bruscă. Aceasta duce la scăderea concentrării și a stării de spirit. Pe de altă parte, ovăzul, cerealele integrale și leguminoasele eliberează glucoza mai lent, menținând un nivel constant de atenție.

Pentru o putere cerebrală susținută, o dietă variată, bogată în nutrienți, este esențială. Alegerile alimentare au un impact direct și de durată asupra celui mai puternic organ din corpul tău.