Iată un loc interesant, despre care merită să vorbim!

Casa Hagi Prodan, cea mai veche clădire din municipiul Ploieşti, este un loc mic, dar plin de istorie, care a supravieţuit vremii, vremurilor şi chiar bombardamentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Imobilul în care funcţionează Muzeul 'Casa de Târgoveţ din secolele XVIII-XIX' se află în zona centrală a oraşului şi adăposteşte o serie de piese originale care au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă care te invită la o călătorie în timp.

Conservatorul muzeului, Mihaela Ioniţă, a declarat, pentru AGERPRES, că această casă a fost construită pe la 1785, iar în ea a locuit negustorul Ivan Hagi Prodan, împreună cu soţia sa, Mariţa.

Modul deosebit în care elemente ale arhitecturii vechi româneşti se îmbină cu cele orientale este o dovadă a bunului gust şi a bunăstării celor care au locuit în casă. Decoraţiunile interioare realizate în stuc alb sunt formate din elemente cu simbolistică orientală.

Astfel, avem o serie de ghivece cu ghirlande, care reprezintă arborele vieţii în Orient, dar şi păuni care, în pereche fiind, arată bogăţia, spune Mihaela Ioniţă. Alte simboluri reprezentate la interior sunt floarea de răsură, cocoşul şi găina cu puii, care reprezintă familia, dar şi vrejul, care duce sufletul omului de la pământ către cer.

Tot aici este şi o pereche de conduri lucraţi în piele cu fir metalic aurit. De o parte şi de alta a unei tinde mediane se află patru camere, dispuse două câte două.

Salonul în care se servea masa sau sufrageria este un loc de-a dreptul special al casei, prin prisma obiectelor pe care le adăposteşte, unele unicat în ţară. Această cameră are în centru o masă în stil florentin de secol XIX, care nu a aparţinut familiei, dar care are o vechime de 104 ani, împrejmuită de scaune bogat sculptate. 

Această piesă care are o vechime de 204 ani a fost adusă de Hagi Prodan de la Ierusalim, unde a făcut un pelerinaj, şi este formată din peste 200 de scene din Vechiul şi Noul Testament. 'În 1819, Ivan Prodan întreprinde un pelerinaj la Locurile Sfinte (hagialâc), potrivit unui obicei de la acea vreme, când un grup de 20-30 de bărbaţi mai înstăriţi din oraş pleca la Muntele Athos şi Ierusalim unde, printre altele, participa la slujba Învierii şi primea botezul în apa Iordanului.

La întoarcerea acasă li se spunea 'hagii', titlu dat persoanelor care au întreprins o astfel de călătorie. Din acest pelerinaj, Hagi Prodan aduce o serie de obiecte religioase, dintre care astăzi se mai păstrează o icoană mare picată pe pânză ('Ierusalim') şi un sfeşnic din lemn', povesteşte Mihaela Ioniţă. În dormitor, apar din nou elemente simbolice şi obiecte de cult religios. 

Nu toate piesele sunt cele originale, dar sunt de epocă. Soba cu două coloane stil brâncovenesc, dar şi arăbesc, şi o carpetieră care se punea pe spinarea calului, dar pe care specialiştii au valorificat-o în acest fel', a mai spus conservatorul acestui muzeu. În bucătăria micuţă se află cunoscutele sinii pentru baclavale şi plăcinte, dar şi celebra tavă cu nisip pentru cafeaua turcească la ibric, precum şi o expoziţie de farfurii, ceramică transilvăneană şi obiecte de alamă.

La demisolul casei erau atelierele romilor.

În Casa Hagi Prodan s-a deschis, la puţin timp după Primul Război Mondial, 'Muzeul Prahovei', al cărui patrimoniu era constituit preponderent din obiecte de cult religios, iar imobilul a fost declarat monument istoric, a precizat Mihaela Ioniţă. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, casa are de suferit de pe urma bombardamentelor aviaţiei anglo-americane din 1944.

Ulterior, ea este restaurată, iar la 1 mai 1953 a avut loc inaugurarea oficială a casei-muzeu 'Hagi Prodan'. De-a lungul vremii, casa a cunoscut mai multe etape de restaurare, ultima la începutul anilor 2000, înainte de reinaugurarea 'Casei de Târgoveţ'. Trebuie amintit faptul că, timp de 16 ani, aici a fost deschisă o expoziţie omagială dedicată poetului Nichita Stănescu.

Sursa: AGERPRES (AS - autor: Anamaria Constantin, editor: Georgiana Tănăsescu)