Numit şi Cap de Primăvară, Dragobetele, fiul Dochiei, este identificat cu nimeni altul decât Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

Local, este numit Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume.

Se pare că această dată nu a fost aleasă la întâmplare. 24 februarie reprezintă și începutul anului agricol. Acesta este momentul în care toată natura renaște. Păsările își caută cuiburi și ursul iese din hibernare. Nu reînvie doar natura, ci și iubirea. În trecut, Dragobetele marca sărbătoarea înnoirii firii, iar oamenii se pregăteau pentru venirea primăverii.

În mai multe comune din Muntenia şi, mai cu seamă, în cele din judeţele Gorj şi Olt, sărbătoarea Aflării capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, care cade totdeauna în ziua de 24 februarie, se numeşte Dragobete, scrie folcloristul şi etnograful Simion Florea Marian. ("Sărbătorile la români - Studiu etnografic", Ed. Fundaţiei Culturale Române)

În zona Mehedinţi, se numesc dragobeţi, mugurii arborilor de pădure, culeşi şi purtaţi de fete, la ureche, în ziua de Dragobete, simbol ai dragostei juvenile. (surse: "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român", Ion Ghinoiu, 2000; "Mitologie Română" - Dicţionar, Ioan Ghinoiu)

Dragobetele, în aceste părţi, este o zi frumoasă de sărbătoare pentru băieţi şi fete mari, ba chiar şi pentru bărbaţi şi femei tinere. În unele comune, tot din Muntenia, aminteşte Simion Florea Marian, poporul serbează Dragobetele ca să fie ferit de bolile de sezon.

Dragobetele, purtătorul dragostei şi al bunei dispoziţii, este sărbătorit în ziua împerecherii păsărilor care se strâng în stoluri, ciripesc şi încep să-şi construiască cuiburile. De aceea, fetele şi băieţii aşteptau cu nerăbdare şi sărbătoreau Dragobetele pentru a fi şi ei îndrăgostiţi tot anul.

Dacă timpul era favorabil, fetele şi flăcăii se adunau în cete, schimbau cuvinte de dragoste, ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.

Tinerii satelor sărbătoreau Dragobetele până la mijlocul secolului al XX-lea în zilele de 24 şi 28 februarie sau la 1 şi 25 martie.

Ziua de Dragobete era aşteptată şi de femeile tinere, în special de femeile văduve, care credeau că dacă atingeau cu mâna un bărbat străin, deveneau drăgăstoase şi dorite peste an.

Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere strângeau apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Se zice că de Dragobete nu este bine să coși, să speli rufe sau să le calci.  În schimb, este de preferat să faci curățenie în casă, pentru ca zilele ce vor urma să fie pline de spor. De asemenea, dacă plouă în ziua de 24 februarie, asta înseamnă că primăvara va fi lungă, cu zile frumoase. Iar cine va auzi pupăza cântând, va fi harnic pe tot parcursul anului!

Sursa: Agerpres

Astrosens îți recomandă să citești și: Dragostea plutește în aer pe 2 martie! Cea mai romantică zi a anului 2023!