Ziua mondială pentru asistenţă umanitară este marcată, anual, la data de 19 august. A fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată în premieră în 2009, arată un.org.

Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi, cu acelaşi prilej.

Ediţia din 2023 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară are o însemnătate specială, anul acesta împlinindu-se 20 de ani de la tragedia din Irak.

Ziua dedicată anul acesta asistenţilor umanitari se desfăşoară sub deviza "#IndiferentCe" ("#NoMatterWhat"). Este o declaraţie a faptului că asistenţii umanitari sunt total dedicaţi misiunii lor, indiferent de cine sunt cei aflaţi la nevoie, indiferent de zona geografică în care se află cei aflaţi la nevoie, indiferent de potenţialele pericole pe care le pot întâlni.

"Asistenţii umanitari nu au alt ţel decât acela de a salva şi proteja viaţa, de a pune la dispoziţie cele necesare vieţii, de a fi alături de comunităţile pe care le servesc şi cărora le inspiră speranţă.

În ziua de 19 august, ne adunăm pentru a-i onora pe asistenţii umanitari din întreaga lume, care fac tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în situaţii limită. Indiferent de pericole şi greutăţi, asistenţii umanitari nu ezită să ajungă în regiuni lovite de dezastre naturale şi în primele linii ale conflictelor armate, pentru a-i salva şi proteja pe cei vulnerabili", arată un.org.

Principiile care guvernează activitatea asistenţilor umanitari sunt: umanitate, imparţialitate, neutralitate şi independenţă.

„Bătaia este ruptă din rai!" Care sunt consecințele nefaste ale acestui fapt și ce spun studiile UNICEF?

În mesajul dedicat zilei de 19 august 2023, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, arată că nevoia de asistenţă umanitară a crescut vertiginos în diverse regiuni ale mapamondului. În prezent, 360 de milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar, o creştere de 30 de procente în comparaţie cu începutul anului trecut. Peste 110 milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Peste 260 de milioane de persoane se confruntă cu penurie alimentară.

Printre cauzele acestei situaţii îngrijorătoare se numără: starea economiei globale, deteriorată de pandemia de COVID-19 şi agravată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina; criza climatică; stagnarea sau chiar regresul dezvoltării sustenabile.

Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU a atras atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate. Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.

Situaţia este pe punctul de a deveni fără ieşire pentru categoriile cele mai expuse, deşi, paradoxal, cei care fac parte din ele au contribuit cel mai puţin la încălzirea globală. Milioane de oameni şi-au pierdut locuinţele, sursele de venit şi chiar viaţa pe fondul schimbărilor climatice.

Sursa: AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Ai în vedere și: ”Vina mea este că nu am apelat aproape la nimeni să mă salveze”. Care sunt simptomele depresiei