Această zi a fost desemnată de Națiunile Unite în anul 1992, ca răspuns la nevoia urgentă de a găsi soluții durabile pentru sărăcie și pentru a sublinia importanța drepturilor fundamentale ale omului.

Istoricul zilei

Această zi a fost inițiată pe 17 octombrie 1987, când peste 100.000 de oameni s-au adunat la Place du Trocadéro din Paris pentru a marca inaugurarea unei pietre comemorative în onoarea victimelor sărăciei, foamei și violenței. Acțiunea a fost coordonată de Joseph Wresinski, un preot catolic și activist francez, fondatorul organizației ATD Quart Monde, care a luptat pentru drepturile celor marginalizați de sărăcie.

Premiul Nobel pentru Economie 2024: Sărăcia și rolul statelor sunt subiecte în prim-plan. Cine a câștigat?

Tema din 2024: “Egalitatea de șanse pentru un viitor mai bun”

Tema de anul acesta, „Egalitatea de șanse pentru un viitor mai bun”, subliniază necesitatea reducerii decalajelor economice și oferirea de șanse egale tuturor oamenilor, indiferent de statutul lor economic sau social. Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci și una de justiție socială, pentru că afectează accesul oamenilor la educație, locuințe decente, îngrijire medicală și oportunități de angajare.

Sărăcia în cifre

Conform Băncii Mondiale, peste 700 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în condiții de sărăcie extremă, ceea ce înseamnă că au un venit de mai puțin de 1,90 dolari pe zi. Pandemia de COVID-19 a amplificat și mai mult aceste inegalități, aducând milioane de oameni în pragul sărăciei din cauza pierderii locurilor de muncă și a accesului limitat la servicii esențiale.

În Uniunea Europeană, aproximativ 21,7% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, o problemă deosebit de presantă în țări precum România și Bulgaria.

Impactul psihologic al sărăciei asupra minții umane. Banii nu aduc fericirea?

Factori care contribuie la sărăcie

Sărăcia nu este un fenomen izolat și este influențată de o serie de factori interconectați, precum:

Lipsa accesului la educație: Persoanele din medii sărace au de multe ori acces limitat la educație, ceea ce perpetuează ciclul sărăciei.

Discriminarea și inegalitatea de gen: Femeile și grupurile minoritare se confruntă cu bariere suplimentare în accesul la locuri de muncă bine plătite și la oportunități economice.

Accesul redus la servicii de sănătate: Persoanele sărace au un acces redus la îngrijire medicală de calitate, ceea ce le afectează sănătatea și capacitatea de a lucra.

Conflictele și instabilitatea politică: În multe părți ale lumii, conflictele și războaiele perpetuează sărăcia, forțând oamenii să își părăsească locuințele și să trăiască în condiții precare.Soluții și inițiative globale

În cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite, eradicarea sărăciei este prima dintre cele 17 ținte pe care comunitatea internațională și le-a propus să le atingă până în anul 2030. Printre măsurile prioritare se numără:

Investițiile în educație și acces la învățământ de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin.

Crearea de locuri de muncă decente și stimularea economiilor locale, astfel încât oamenii să poată câștiga un trai sustenabil.

Accesul universal la sănătate și asigurarea unor sisteme de protecție socială pentru cei vulnerabili.

Promovarea egalității de șanse, prin eliminarea discriminării și crearea de politici publice incluzive.

Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei ne amintește că sărăcia este o problemă globală care necesită un răspuns unitar și sustenabil din partea guvernelor, instituțiilor și cetățenilor. Fiecare acțiune, fie ea individuală sau colectivă, poate face o diferență în viața celor care trăiesc în sărăcie.