Campionul mondial la rugby din 2003, englezul Steve Thompson, a anunțat că își va dona creierul oamenilor de știință care cercetează traume cerebrale, scrie BBC. Sportivul a fost diagnosticat cu demență și alături de alți foști jucători dau în judecată conducerea rugby-ului pentru neglijență.

Astfel, Concussion Legacy Project îi va folosi creierul pentru a cerceta amănunțit encefalopatia cronică traumatică (CTE), care poate fi diagnosticată numai după moarte.

De ce a ales să își doneze creierul

Thompson a spus că își donează creierul „pentru a face jocul mai sigur”. El a adăugat: „Îmi garantez creierul, astfel încât copiii oamenilor pe care îi iubesc să nu trebuiască să treacă prin ceea ce am trecut eu. Depinde de generația mea să ne oferim creierul, astfel încât cercetătorii să poată dezvolta tratamente mai bune și pentru a găsi soluții pentru a face jocul mai sigur.”, a mai spus sportivul.

Concussion Legacy Project este o nouă bancă de creier formată din Concussion Legacy Foundation UK (CLF) și Fundația Jeff Astle, numită după fostul atacant din Anglia și West Brom care a murit în 2002. O reexaminare a creierului Astle în 2014 a constatat că murise din cauza CTE.

„Este posibil să treacă mulți ani înainte ca acest puzzle să fie finalizat, dar prin adăugarea fiecărei piese, pe rând, este singurul mod în care vom înțelege imaginea de ansamblu și astfel vom putea face ca viitorul altora să fie mai bun”, a declarat fiica lui Astle.

Thompson, afectat grav de loviturile la cap, primite în timpul jocurilor

Thompson a jucat în fiecare meci din campania câștigătoare a Cupei Mondiale din 2003, câștigătoare a Angliei, dar a declarat pentru BBC, în decembrie 2020, că nu-și mai poate aminti pe niciunul dintre ei și că suferă de pierderi memorie din cauza loviturilor frecvente la cap, primite în timpul jocurilor și antrenamentelor.

În luna iulie, World Rugby a stabilit un plan de asistență socială a jucătorilor în șase puncte, care include sprijin pentru foștii jucători. Miercuri, reprezentanții World Rugby au anunțat linii directoare care limitează antrenamentul complet la 15 minute pe săptămână, în încercarea de a preveni accidentările.