Misiunea, denumită PREFIRE, este menită să îmbunătăţească previziunile oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările climatice.

'Aceste noi informaţii, pe care nu le-am avut niciodată în trecut, ne vor ajuta să stabilim un model pentru ceea ce se întâmplă la poli şi pentru climă', a transmis Karen St. Germain, directorul NASA pentru ştiinţele Pământului, într-o conferinţă de presă la mijlocul lunii mai.

Satelitul, de mărimea unei cutii de pantofi, a fost lansat de o rachetă Electron, aparţinând companiei Rocket Lab, de la Mahia, în nordul Noii Zeelande. Un satelit similar va fi lansat de aceeaşi companie la o dată ulterioară.

Ambele vor fi folosite pentru a efectua măsurători în infraroşu mult deasupra Arcticii şi Antarcticii, pentru a cuantifica direct, pentru prima dată, căldura eliberată în spaţiu.

Acest fenomen de pierdere a căldurii este 'crucial, deoarece ajută la echilibrarea excesului de căldură primit din regiunile tropicale şi la reglarea temperaturii Pământului', a clarificat Tristan L'Ecuyer, conducătorul ştiinţific al misiunii de la Universitatea Wisconsin din Madison. 'Iar acest proces care conduce căldura de la tropice la poli se află de fapt la originea tuturor condiţiilor meteorologice de pe Pământ', a adăugat el.

Cu ajutorul PREFIRE, NASA speră să înţeleagă modul în care norii, umiditatea şi transformarea unei suprafeţe îngheţate în lichid influenţează această pierdere de căldură.

Până în prezent, modelele folosite de oamenii de ştiinţă pentru a prezice încălzirea globală s-au bazat doar pe teorii, şi nu pe observaţii reale, a explicat Tristan L'Ecuyer.

'Sperăm să ne putem îmbunătăţi capacitatea de a simula creşterea nivelului mării în viitor, precum şi modul în care schimbările climatice de la poli vor afecta sistemele meteorologice ale planetei', a explicat el.

Acest satelit se alătură celor peste douăzeci de alte misiuni de observare a Pământului ale NASA aflate deja pe orbită. Micii sateliţi ca acesta se numesc Cubesat şi reprezintă o oportunitate reală de a răspunde la întrebări 'foarte bine ţintite' 'la costuri reduse', a explicat Karen St. Germain.

Sursa: AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu)

Ce ne spun rapoartele anului 2023 despre încălzirea globală?

Potrivit Raportului Anual Climatic al Centrului pentru Informații Climatice (NOAA) pentru 2023, temperatura combinată a suprafeței terestre și a oceanului a crescut cu o rată medie de 0,11° Fahrenheit (0,06° Celsius) pe deceniu din 1850, adică aproximativ 2° F în total. Rata de încălzire de la 1982 încoace este de peste trei ori mai rapidă: 0,36° F (0,20° C) pe deceniu.

Fiecare lună din 2023 s-a clasat printre cele mai calde 7 luni pentru luna respectivă, iar lunile din a doua jumătate a anului (iunie-decembrie) au fost fiecare cele mai calde înregistrate vreodată. În iulie, august și septembrie, temperaturile globale au fost cu peste 1,0°C (1,8°F) mai mari decât media pe termen lung—prima dată în istoria înregistrărilor NOAA când o lună a depășit acest prag.

Alte clasamente din 2023 au inclus:

• Anul cel mai cald înregistrat pentru zonele terestre și oceanice individuale
• Anul cel mai cald înregistrat atât pentru Emisfera Nordică, cât și pentru Emisfera Sudică (zonele terestre și oceanice combinate)
• Anul cel mai cald pentru teren și ocean individual în nord
•  Al doilea cel mai cald an pentru teren și cel mai cald an pentru ocean în sud
• Al 40-lea cel mai cald an pentru Antarctica
•  Al 4-lea cel mai cald an pentru Arctica