„Aveți idee ce stă în spatele unei morți subite la tineri? Vă spun imediat. Cele mai multe cazuri răspunzătoare de deces la tineri sunt cardiomiopatiile hipertrofice (grosso modo, mușchiul inimii este foarte îngroșat), canalopatiile (transfer de potasiu, sodiu, calciu spre celulă sau spațiul extracelular) și sindroamele care pot da tulburări maligne de ritm (sindrom Brugada, sindroame de QT lung sau scurt, ultimele fiind în esență date tot de defecte ale unor canale celulare)” spune medicul Vasi Rădulescu citat de cei de la DCMedical.

Cele mai multe (CMH, sindrom Brugada, sindroame de QT scurt sau lung) pot fi relativ ușor identificate pe un banal traseu electrocardiografic. Intră la prevenție și e extrem de important. Să zicem că din 100,000 de tineri, se găsesc 5 cu așa ceva. Se justifică monitorizarea sau dăm înapoi spunând că sunt cheltuieli mari? Eu cred că se justifică și numai pentru un singur caz depistat”, arată medicul pe Facebook.

Factorii care declanșează bolile cardiovasculare

Stresul zilnic, dar și antecedentele familiale sunt cauzele care pot declanșa bolile cardiovasculare ale tinerilor.

„Cine are în familie cazuri de morți subite sau rude cu probleme cardiace, trebuie să se verifice din timp. E o chestiune de viață și de moarte. Observăm tineri care fac stop cardiorespirator din senin și nu răspund la nicio manevră de resuscitare; depistarea aici e sfântă. Se pot da tratamente, se pot insera defibrilatoare, se pot explica anumite conduite ulterioare.

Depășind problema afecțiunilor amintite, orice om trebuie să conștientizeze că inima suferă la stres, tutun, alcool, droguri, alimentație necorespunzătoare, infecții, comorbidități”, a mai scris medicul.

„Stresul induce descărcare de substanțe care țin corpul în tensiune, cum ar fi cortizolul sau catecolaminele circulante, pe lângă hiperstimularea adrenergică directă. Acestea cresc frecvența cardiacă în detrimentul pauzei (diastola) alterând perfuzia coronariană, putând induce forme de cardiomiopatie dilatativă (prin tahicardii necontrolate mult timp) sau chiar evenimente coronariene acute (de la angor instabil la infarct cu ocluzie totală prin destabilizarea unei plăci de aterom).

Sunt descrise conexiuni cu anumite structuri cerebrale care pot declanșa furtună electrică, cu tahicardii ventriculare ce degenerează în fibrilație ventriculară și apoi în stop. Stresul psihic face rău la orice nivel din corp. Depresia, anxietatea, tulburările psihice mixte sunt cunoscute drept factori importanți de risc cardiovascular”, a mai scris medicul Vasi Rădulescu.

„Tutunul accelerează ... Citiți cum anume vă afectează tutunul, dar și alte detalii în articolul complet de pe DCMedical.