Grădina Zoologică din Târgu Mureş a anunţat, miercuri, că se implică în salvarea unei rase autohtone de bovine, denumită 'Mocăniţa', o rasă care era răspândită pe larg în zonele muntoase ale Românei, dar care a început să dispară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

'Unicul exemplar al rasei prezentat într-o grădină zoologică din ţară se află la Târgu Mureş. Grădina Zoologică din Târgu Mureş are ca obiectiv salvarea şi reintroducerea acestei specii şi participă activ la acest demers, având în vedere crearea unei nucleu de reproducţie. Spre bucuria tuturor, exemplarul nostru a fătat un viţică sănătoasă, care poate fi vizitat de către public. Am numit-o Speranţa, cu gândul că ea să participe la salvarea acestei specii tradiţionale şi autohtone', a precizat Grădina Zoologică, într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii Zoo Târgu Mureş sunt de părere că această rasă de bovine, extrem de rezistentă la condiţiile aspre şi capriciile vremii, este considerată primitivă şi prezintă aptitudini universale în producţie, muncă, lapte şi carne.

'Această rasă montană se caracterizează prin talia sa mică şi o culoare galbenă, brunie şi plumburie. Aceste bovine produc, în medie, 1500 de litri de lapte de o calitate excepţională, având cel mai ridicat procent de grăsime (până 4,5%) dintre toate rasele româneşti de taurine. Originea rasei 'Mocăniţa' este încă un subiect de dezbatere. Unii specialişti români susţin că aceasta aparţine tipului brachicer, în timp ce alţii cred că rasa are o origine primigenă, adaptată la condiţiile pedoclimatice specifice regiunii montane. În istorie, rasa 'Mocăniţa' era răspândită pe larg, fiind prezente în zonele muntoase ale întregii ţări. Din păcate, în urma încrucişărilor cu rasele Schwyz şi Pinzgau, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rasa a dispărut treptat', a precizat Grădina Zoologică.

Specialiştii susţin că boii sunt rezistenţi şi bine adaptaţi terenului accidentat al munţilor, fiind folosiţi şi în activităţile forestiere.

Sursa: AGERPRES / (AS - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)

Ce alte specii de animale mai sunt pe cale de dispariție în România?

• Zimbrul -  Zimbrul, cunoscut ca fiind cel mai mare animal erbivor terestru din Europa, se află pe marginea dispariției în România. Cu o lungime de aproximativ 3 metri și o greutate între 300 și 900 de kilograme, vânătoarea excesivă și pierderea habitatului natural sunt principalele cauze ale declinului drastic al populației. În prezent, se poate întâlni în doar 5 locuri din țară, inclusiv în comuna Vama Buzăului din județul Brașov și în Rezervația Naturală din Hațeg.
• Râsul - Râsul, o emblemă a faunei din România, se confruntă cu braconajul constant. Numărul lor a scăzut la aproximativ 1.000 de exemplare din cauza vânătorii intense.
• Șarpele balaur/Balaurul dobrogean - Șarpele balaur, cunoscut și sub numele de Balaurul dobrogean, este cel mai mare șarpe din România, având o lungime de doi metri. Este o specie neveninoasă, rară, care mai poate fi întâlnită în zonele de stepă, aproape de apă sau în pădurile de foioase.
• Aspretele - Aspretele, o specie de animale acvatice aflată pe cale de dispariție în România, trăiește în râurile de munte cu fundul pietros. Măsoară între 10-12 cm și este considerat o fosilă vie, având o existență de aproape 70 de milioane de ani. Supraviețuirea sa este amenințată, rămânând doar câteva zeci de exemplare în Valea Vâlsanului din țara noastră.
• Boa de nisip - Boa de nisip sau Eryx jaculus este considerată cel mai neobișnuit șarpe din România și poate fi rar întâlnită doar în zonele aride. Este o specie neveninoasă, cu o lungime a corpului de 80 cm, iar capul său poate fi confundat cu coada.
• Dihorul pătat - Cu doar 500 de exemplare în Uniunea Europeană, dihorul pătat cântărește între 300 și 700 de grame și măsoară aproximativ 30 cm în lungimea corpului. Acest mamifer carnivore supraviețuiește în zonele de deal și la altitudini de până la 1.000 de metri.
• Hamsterul dobrogean - Hamsterul dobrogean sau Mesocricetus newtoni poate fi găsit în Dobrogea, în zonele periferice ale culturilor agricole, livezi sau culturi de legume. Distrugerea habitatului și lipsa hranei au redus numărul acestor specii la aproximativ 1.000 de exemplare.
• Morunul - Acest sturion, care trăiește în Marea Neagră, se află pe cale de dispariție din cauza pescuitului excesiv și a poluării. Este cel mai mare sturion din țară, cântărind aproximativ 2.000 kg și având o lungime de peste 4 metri.
• Nurca europeană - Populația nurcilor europene a fost redusă la mai puțin de 1.000 de exemplare în Delta Dunării din cauza vânătorii excesive.

Citește și Baby Yoda va avea propriul film în cadrul francizei 'Star Wars'.