„Despre tineri, abordăm mai greu aceste subiecte privind bolile cardiovasculare, în ideea în care până acum toți am învățat că bolile cardiovasculare sunt incidența oamenilor de peste 50 de ani. Vorbim de pacienți cu hipertensiune arterială, cu infarct miocardic, chiar accidente vasculare. Din păcate, se pare că și tinerii, după anii 90, vârsta de 30 de ani este vârsta critică, în ideea în care bolile cardiovasculare apar și la ei. Și nu vorbim aici de bolile genetice. 

Am deschis subiectul cu accidentele vasculare, respectiv infarctul miocardic, respectiv boala cardiovasculară în general pentru că, în principiu, este principala cauză de deces atât în România cât și în lume. Și tinerii sunt și ei afectați. Probabil, principalele cauze nu sunt cele genetice. Sunt și acei factori modificabili. 

Boala cardiovasculară este dată de ceea ce îți dă Dumnezeu, adică vârsta, sexul și gena, dar și ceea ce putem noi modifica, respectiv sedentarismul, obezitatea, alimentația, activitatea fizică, fumatul și controlul altor boli, hipertensiune arterială și diabetul”, a explicat Alice Munteanu la Sfat de Sănătate de la Antena 3. 

Obezitatea, principalul factor de risc al bolilor cardiace în rândul tinerilor

Potrivit cardiologul profilul pacientului tânăr cu afecțiuni cardiace este cel al persoanei care lucrează 12 ore, de la birou, consumă mâncare de tip fast-food, însoțită de băuturile carbogazoase și nu face mișcare.

”Se pare că obezitatea este incriminată la tineri pentru că, mai mult de 30% dintre tinerii din America, într-un ultim studiu din 2015-2016, sunt obezi. Ar fi prima cauză de apariție a acestor boli. Apoi, sunt anumiți factori de coagulare care până acum îi căutam sau nu, care determină formarea cheagurilor altfel decât în mod normal. Sunt niște deficite de factori de coagulare și așa numita trombofilie. 

Un prototip de pacient este cel care în fiecare zi lucrează 12 ore, stând pe scaun, în fața calculatorului, mâncând foarte repede pentru că au de terminat anumite lucruri și fără să facă activitate fizică. Dacă noi am face timp de 30-60 de minute pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, activitate fizică moderată, lucrurile se schimba în timp prin creșterea prognosticului”, a mai explicat medicul.

De asemenea, tinerii care fumează mai mult, consumă droguri, precum și care au un consum crescut de băuturi carbogazoase cu un conținut bogat în cofeină și zahăr, sunt mai predispuși la aceste boli cardiace.

”Prin creșterea valorilor glicemice și a zaharurilor care fac să se depună colesterolul pe vase mai mult decât dacă ai mânca grăsimi. Deci toți acești factori adunați duc la apariția infarctului miocardic, a accidentului vascular, la formarea acestor cheaguri, a acestor depuneri de grăsimi pe vase care în timp determină această boală”, a subliniat cardiologul.

Obezitatea, boală cronică în România. Până în 2030, aproape jumătate de milion de copii vor fi obezi

 Cum se schimbă viața tinerilor după infarctul miocardic

Riscul să faci un alt infarct este cel mai mare în primele șapte zile de la primul eveniment, apoi în prima lună și nu în ultimul rând după ce, să spunem că a fost rezolvat, din punct de vedere al tratamentului, a fost implantat un stent care a dilatat vasul, totuși acest dispozitiv se poate astupa. Și riscul cel mai mare este în prima lună, se spune că scade progresiv până la un an, dar el nu dispare, asta dacă nu avem grijă la stilul de viață, dar și la medicație”, a explicat medicul Alice Munteanu.

Găsiți continuarea articolului pe DC Medical.ro