"Aproximativ jumătate" dintre pacienţii externaţi "prezintă în continuare cel puţin un simptom persistent (cel mai adesea oboseală sau slăbiciune musculară) şi un pacient din trei prezintă încă dificultăţi respiratorii" după 12 luni de la diagnosticare, au subliniat autorii acestui articol publicat vineri în revista britanică The Lancet.

Aceste procente sunt şi mai ridicate în cazul pacienţilor afectaţi de o formă severă de COVID-19, care au petrecut o anumită perioadă într-o secţie de terapie intensivă.

Cercetătorii chinezi s-au bazat în studiul lor pe verificările medicale realizate pe un grup de aproape 1.300 de persoane externate între ianuarie 2020 şi mai 2020 dintr-un spital din Wuhan, primul oraş din lume afectat de pandemia de COVID-19.

Ei au comparat aceste date cu cele obţinute la şase luni după externarea aceloraşi pacienţi.

Rezultatul a fost acela că "procentul pacienţilor care prezentau în continuare cel puţin un simptom sau o sechelă a scăzut de la 68% după şase luni la 49% după 12 luni", notează autorii cercetării.

"Procentul pacienţilor suferind de dispnee (dificultate respiratorie, n.r.) a crescut uşor, de la 26% în timpul monitorizării efectuate după şase luni până la 30% în timpul monitorizării realizate după 12 luni", au adăugat ei.

În acelaşi timp, procentul pacienţilor care au prezentat o scădere a capacităţii de difuziune pulmonară (reprezentând un transfer mai puţin eficient al oxigenului şi dioxidului de carbon între plămâni şi sânge) nu a arătat nicio ameliorare între cele două intervale menţionate.

Studiul a evidenţiat totodată o creştere a procentului de pacienţi care suferă de anxietate sau depresie, de la 23% la 26%.

Autorii chinezi au precizat că femeile sunt cu 43% mai predispuse decât bărbaţii să sufere de oboseală sau slăbiciune musculară persistentă şi de două ori mai predispuse să fie diagnosticate cu anxietate sau depresie. De asemenea, femeile sunt de trei ori mai afectate de scăderea capacităţii de difuziune pulmonară.

În pofida acestor aspecte, autorii studiului notează totuşi că marea majoritate a pacienţilor (88%) care lucrau înainte de a se îmbolnăvi şi-au reluat activităţile profesionale în primele 12 luni după diagnosticarea lor cu COVID-19.

Studiul chinez, primul din lume care a analizat efectele COVID-19 timp de un an, se adaugă unor cercetări precedente, ce avertizau autorităţile medicale din diverse ţări asupra faptului că "sistemele de sănătate trebuie să se pregătească pentru a oferi un sprijin pe termen lung" pacienţilor afectaţi de COVID-19.

"Forma lungă de COVID-19 reprezintă o provocare medicală de prim rang", afirmă jurnaliştii de la The Lancet într-un editorial ce însoţeşte studiul chinez, lansând totodată un apel ce vizează realizarea mai multor studii ştiinţifice pentru a înţelege mai bine mecanismele bolii, precum şi asigurarea unei mai bune îngrijiri a pacienţilor care suferă de această maladie.