Filosofia. La început, a fost prima (și singura) formă de știință a antichității. Toate disciplinele pe care le avem astăzi - biologia, fizica, economia, sociologia, chimia - au pornit din filosofie. 

Iată câteva lecturi esențiale pe care nu le poți rata!

1. ”Dialoguri Socratice” de Platon -  Platon și-a scris filozofia sub formă de dialog, unde ideile și conceptele sale erau discutate și explicate ca parte a conversațiilor dintre diverse persoane. Printre conceptele discutate se numără: nemurirea sufletului, care este natura zeilor, dacă zeii merită sau nu să fie venerați, cum să devenim virtuoși și ce se întâmplă după moarte.

2. ”Republica” de Platon - Este omul drept mai fericit decât cel nedrept? Aceasta, printre multe altele, este o întrebare centrală din "Republica" lui Platon, un tratat filozofic major în formă de dialog. Alte teme importante în "Republica" includ cum ar trebui să fie organizat un stat ideal, ce determină respectarea legilor de către oameni și de ce filozofii sunt guvernatorii ideali ai unui stat.

Vindecarea sufletului. Exemple de CĂRȚI pline de sens, pe care merită să le citești

3. ”Reflecții asupra Primei Filosofii” de René Descartes -  Numele complet al acestei lucrări este: „Meditații despre prima filozofie în care este demonstrată existența lui Dumnezeu și nemurirea sufletului.“. După cum sugerează numele, René Descartes a încercat să explice rațional și logic de ce există sufletul, de ce sufletul este nemuritor și de ce există Dumnezeu. Filozofia modernă este împărțită în ceea ce privește reușita lui Descartes de a demonstra definitiv oricare dintre aceste aspecte. Cu toate acestea, Descartes a întors filozofia pe dos demonstrând că ego-ul, mintea, există printr-o frază simplă: „Gândesc, deci exist.“

4. ”Mitul lui Sisif” de Albert Camus - Filozofia lui Camus este uneori numită ”absurdism” sau ”existențialistă”, iar ”Mitul lui Sisif” este poate cea mai bună carte de filozofie existențială. Oamenii, în timpul vieților lor scurte, încearcă să găsească sensul vieții lor și, de asemenea, să caute ordine și să înțeleagă haosul din jurul lor. Absurditatea apare pentru că lumea în sine este tăcută și nu spune nimic. Este ca și cum cineva încearcă să aibă un dialog cu nimeni în jur care să răspundă. Singurul răspuns posibil la absurditate în acest caz este pur și simplu să trăiești, cât mai mult posibil, și cât mai frumos posibil.

5. ”Contractul Social” de Jean-Jacques Rousseau - Până în secolul al XVIII-lea, ideea politică predominantă pe care majoritatea țărilor au fost construite era că regii și împărații erau aleși de însuși Dumnezeu pentru a conduce o țară. Aceasta a avut consecințe profunde pentru o societate, deoarece liderii politici aveau nevoie de sprijinul Bisericii pentru a-i susține ca ”lideri numiți de Dumnezeu”, iar astfel le-au acordat Bisericii puteri și bogății vaste ca mită pentru a continua să ofere legitimitate unui conducător. De asemenea, lipsa de respect față de un conducător însemna lipsă de respect față de voia lui Dumnezeu, o crimă pedepsită sever. Contractul social a propus arderea completă a acestui sistem și înlocuirea acestuia cu unul nou: că doar poporul poate acorda (și poate lua) legitimitate și putere de la conducători, și că aceștia trebuie să folosească această putere pentru a guverna în beneficiul poporului. Acesta a fost noul Contract Social.

6. ”Așa grait-a Zarathustra” de Friedrich Nietzsche - Această carte poate fi interpretată în multe feluri, dar una dintre cele mai comune este cea a eliberării de convingeri și norme opresive care limitează adevăratul potențial al unei persoane. Pentru a scăpa de aceste constrângeri, trebuie să devii un Supraom. După ce scapi de aceste constrângeri, această nouă personalitate înlocuiește vechiul sistem de valori cu propriul său sistem, unul care încurajează creativitatea, forța, curajul și împlinirea de sine. Cel mai mare problemă cu filosofia lui Nietzsche însă, este că a fost capturată de extremiști și radicali care au folosit-o ca justificare pentru răsturnarea societăților.

Îți recomandăm și Aritmia cardiacă: mit și realitate