Anxietatea, o afecțiune mentală ce își pune amprenta pe un procent însemnat al populației lumii, este un efect al fricii și grijilor asupra corpului și poate fi de mai multe tipuri: anxietate generalizată, anxietate socială, afecțiune post-traumatică, afecțiune obsesiv-compulsivă, obsesii, panică sau fobii. 

Dezvoltarea uneia dintre aceste afecțiuni presupune, pe lângă dezechilibre emoționale și mentale, și multiple probleme în corp. Cea mai afectată parte este sistemul nervos central. Creierul, sub auspiciile anxietății, produce mult mai des hormoni de stres care determină apariția frecventă a durerilor de cap, a vertijului și a depresiei. 

Inima și sistemul cardiovascular, afectate de neliniștea interioară

Sistemul cardiovascular poate fi de asemenea afectat de anxietate. Ritmul crescut al bătăilor inimii, palpitațiile și durerile în piept pot fi efecte ale stărilor de neliniște. De asemenea, tensiunea poate crește sau poate deveni oscilantă. Sistemul digestiv este dat peste cap de anxietate, cauzând dureri de stomac, greață, diaree sau pierderea apetitului. 

Nici sistemul imunitar nu scapă de efectele nocive ale grijilor și fricilor, scrie Health Line. Cantitatea de hormoni de stres eliberată pe termen lung afectează echilibrul imunitar, corpul neștiind când să revină la funcționarea normală. În aceste condiții, o persoană poate deveni mai predispusă la infecții virale și alte boli contagioase. Și efectul vaccinurilor poate fi diminuat de această afecțiune mentală. 

Fiecare lucru la timpul lui

Profesorul universitar Alexandru Vlad Ciurea a vorbit despre suprasolicitarea creierului. 

”Vrem – sau ni se cer – prea multe lucruri din câte avem nevoie să facem. Ne-am obișnuit să muncim foarte mult, să "întindem" timpul pentru performanțe de scurtă durată. Nu se poate ca unei persoane să îi dai în același timp cinci comenzi, că se pierde. Apare acest fenomen de epuizare nervoasă, foarte frecvent în zilele noastre. Se numește nevroză de suprasolicitare sau, simplu, oboseala creierului.

Trebuie să le luăm pe rând, fiecare lucru la timpul lui. Dar orice lucru îl începi, du-l până la capăt. Pentru că acțiunile neterminate rămân în creier, ca niște reziduuri. Nu recomand să bem cafea după ora 17, doar ca să rezistăm mai mult. Să nu uităm că una dintre cauzele bolii Alzheimer este chiar această suprasolicitare a creierului. Trebuie să îi dăm creierului ce îi place, în funcție de fiecare dintre noi și micile lui momente de relaxare. Așa cum dăm stomacului un desert, o prăjiturică”, a spus profesorul Ciurea.