Louis Braille și-a pierdut vederea la vârsta de 3 ani în urma unui accident. A urmat studiile la Institutul Național pentru Tinerii Nevăzători din Paris, unde în timpul liber căuta să creeze o metodă tactilă eficientă pentru reprezentarea literelor și numerelor.

În acea perioadă, nevăzătorii încercau să citească atingând literele în relief, o metodă extrem de dificilă. Braille își dorea să dezvolte un sistem de scriere care să poată fi descifrat cu ajutorul degetelor.

A aflat despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care utiliza un sistem de comunicare prin puncte embosate pentru transmiterea mesajelor secrete, numit "scriere pe timp de noapte". Acest sistem consta în puncte imprimate pe carton.

Sistemul de comunicare inițiat de Barbier nu a avut succes în mediul militar, dar a găsit recunoaștere la Şcoala pentru nevăzători. Fascinat de idee, Louis a dedicat următorii trei ani dezvoltării acestui proiect.

Alfabetul Braille utilizează 6 puncte pentru a reprezenta 63 de simboluri (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, s-a creat tiparul Braille, o metodă pentru tipări cărți destinate nevăzătorilor.

În 1878, alfabetul Braille a fost oficial adoptat ca metodă de învățare a cititului pentru copiii nevăzători.

Louis Braille a fost distins cu Ordinul Legiunii de Onoare din partea guvernului francez pentru contribuția sa, iar în localitatea sa natală, Coupvray, s-a ridicat un monument în memoria sa.

La 17 decembrie 2018, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 73/589, recunoscând 4 ianuarie ca Ziua Alfabetului Braille, cu scopul de a proteja pe deplin drepturile persoanelor cu deficiențe de vedere, conform un.org.

Această rezoluție completează Convenția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, adoptată de ONU la New York, la 13 decembrie 2006. Prin urmare, alfabetul Braille este esențial pentru educație, libertatea de exprimare și opinie, accesul la informație și integrarea socială a persoanelor cu dificultăți de vedere.

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial există 36 de milioane de persoane diagnosticate cu orbire completă și alte 216 milioane cu probleme moderate sau severe de vedere. Fără măsuri concrete din partea autorităților, pierderea vederii poate conduce la marginalizare, declinul general al sănătății și poate reprezenta o barieră în calea educației și angajării.

Sursa: AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

Știai că...?

• La nivel global, cel puțin 2,2 miliarde de persoane au deficiențe de vedere apropiată sau la distanță. În cazul a cel puțin 1 miliard dintre acestea, deficiența de vedere ar fi putut fi prevenită sau încă nu a fost abordată.
• Principalele cauze ale deficiențelor de vedere și a orbirii la nivel global sunt erorile de refracție și cataracta.
• Se estimează că doar 36% dintre persoanele cu deficiențe de vedere la distanță din cauza erorilor de refracție și doar 17% dintre persoanele cu deficiențe de vedere din cauza cataractei au avut acces la o intervenție adecvată la nivel mondial.
• Deficiențele de vedere reprezintă o povară financiară enormă la nivel global, cu costurile anuale estimate la 411 miliarde de dolari SUA în ceea ce privește productivitatea.
• Pierderea vederii poate afecta oamenii de toate vârstele; totuși, majoritatea persoanelor cu deficiențe de vedere și orbire au peste 50 de ani.

Citește și Explozie de sănătate - BENEFICIILE unei plimbări în parc.