Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (DUDO). DUDO este un document de referinţă, care proclamă drepturile inalienabile de care beneficiază orice persoană în calitate de fiinţă umană - indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, avere, naştere sau orice alt statut.

Disponibilă în peste 500 de limbi, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului este documentul cel mai tradus din lume, notează Un.org. Pentru 2022, tema acestei zile este: 'Demnitate, libertate şi dreptate pentru toţi' ('Dignity, Freedom, and Justice for All'). Cea de-a 75-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului va fi sărbătorită la 10 decembrie 2023.

Înaintea acestei etape importante, începând cu Ziua Internaţională a Drepturilor Omului din acest an, pe 10 decembrie 2022, Naţiunile Unite vor lansa o campanie de un an pentru a prezenta Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, concentrându-ne pe moştenirea, relevanţa şi activismul acesteia, potrivit Un.org. În deceniile care au trecut de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului în 1948, drepturile omului au devenit mai recunoscute şi mai garantate în întreaga lume.

De atunci, declaraţia a servit drept bază pentru un sistem de protecţie a drepturilor omului în expansiune, care astăzi se concentrează şi asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, populaţiile indigene şi migranţii. Cu toate acestea, promisiunea din DUDO, de demnitate şi egalitate în drepturi, a fost supusă unui atac susţinut în ultimii ani, este de părere ONU. În timp ce lumea se confruntă cu provocări noi şi continue - pandemii, conflicte, inegalităţi explozive, un sistem financiar global falimentar din punct de vedere moral, rasism, schimbări climatice - valorile şi drepturile consacrate în DUDO oferă repere pentru acţiunile noastre colective care nu lasă pe nimeni în urmă, susţine Un.org.

Acesta este contextul în care campania ONU va urmări să schimbe felul în care este înţeleasă Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în sensul unei mai bune cunoaşteri a universalităţii sale şi a activismului asociat cu aceasta. Ziua Internaţională a Drepturilor Animalelor. Deşi există o Declaraţie Universală a Drepturilor Omului încă din 1948, respectarea drepturilor animalelor a continuat să fie o problemă la nivelul comunităţii globale. Câteva decenii mai târziu, ideea de a marca o zi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra drepturilor animalelor s-a concretizat în Ziua Internaţională a Drepturilor Animalelor, notează Daysoftheyear.com.

#InternationalAnimalRightsDay - marcată anual 10 decembrie - are drept scop comemorarea victimelor animale ale tiraniei umane şi recunoaşterea faptului că bunăstarea animalelor este importantă şi trebuie respectată. Această zi trage un semnal de alarmă cu privire la tratamentele crude la care sunt supuse milioane de animale în timpul testelor de laborator din întreaga lume şi face un apel ca toate fiinţele vii să fie tratate cu demnitate, respect şi grijă. În fiecare an de 10 decembrie, mii de susţinători ai drepturilor animalelor din întreaga lume organizează priveghiuri la lumina lumânărilor şi alte evenimente cu impact pentru marcarea acestui eveniment.

Ziua în care îl omagiem pe Alfred Nobel. Marcată anual pe data de 10 decembrie, Ziua în care îl omagiem pe Alfred Nobel onorează realizările lui Alfred Barnhard Nobel, inginer, chimist, antreprenor şi filantrop suedez. Ştim cu toţii că Premiile Nobel recunosc realizările de excepţie în variate domenii ale artei şi ştiinţei. #NobelPrizeDay este însă un tribut adus omului care a instituit aceste premii, scrie Nationaltoday.com.

Alfred Nobel s-a născut într-o familie săracă din Stockholm, însă tatăl său era descendentul unui foarte respectat om de ştiinţă şi scriitor suedez, pe nume Olaus sau Olof Rudbeck. Tatăl său era şi el inginer, iar Alfred Nobel şi-a exprimat de timpuriu interesul pentru inginerie şi pentru explozibili în special. Încă din vremea adolescenţei el a devenit interesat de stabilizarea unui exploziv imprevizibil, nitroglicerina.

Deşi unul din fraţii săi a avut un accident tragic legat de explozibili, Nobel şi-a continuat munca, mutându-şi fabrica într-o zonă mai izolată şi reuşind, în cele din urmă, să inventeze dinamita ca o versiune superioară şi mai stabilă a nitroglicerinei, potrivit Nationaltoday.com. Alfred Nobel a perseverat, inventând o mai bună alternativă pentru dinamită, gelignitul. Acesta a fost folosit cu success în operaţiunile miniere şi i-a oferit lui Nobel succesul financiar. Nobel a inventat, totodată, armament militar şi a înfiinţat companii pe care, ulterior, le-a vândut, notează Nationaltoday.com.

După ce un ziar francez a publicat un fals necrolog despre Nobel, criticându-i rolul în războaie, el şi-a reevaluat scopurile vieţii şi a decis să-şi folosească veniturile pentru acordarea unor premii celor care au adus cele mai mari servicii umanităţii. Premiile acordate în mai multe domenii reflectă propriile sale interese diverse, Nobel fiind, pe lângă un inginer şi un chimist întreprinzător, şi un scriitor.

Deşi antreprenorul este în continuare criticat pentru rolul pe care l-a jucat în promovarea tehnologiei militare, premiile care îi poartă numele, inclusiv cel pentru economie, adăugat ulterior, continuă să fie considerate cea mai prestigioasă realizare pentru practicienii din domeniile în care sunt atribuite, subliniază Nationaltoday.com.

Sursa: AGERPRES (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu)