Philip, duce de Edinburgh, care a fost căsătorit cu regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 95 de ani, timp de peste şapte decenii, a decedat la reşedinţa de la castelul Windsor, situat la vest de Londra, pe 9 aprilie.

Pentru a respecta o convenţie care datează din 1910, Andrew McFarlane, preşedintele secţiunii pentru dreptul familiei de la Înalta Curte, a declarat că a fost de acord ca testamentul prinţului Philip să fie sigilat şi nicio copie a testamentului să nu fie făcută sau păstrată la dosar.

Judecătorul a decis totodată în favoarea cererii de a exclude valoarea proprietăţii de la executarea testamentului.

Gradul de publicitate pe care publicarea l-ar putea atrage ar fi foarte extins şi complet opus scopului de a menţine demnitatea suveranei, a spus McFarlane într-o decizie publicată joi.

Potrivit convenţiei, în urma decesului unui membru marcant al casei regale, o solicitare de a sigila testamentul este făcută către preşedintele tribunalului familiei, iar audierile şi pledoariile au loc în privat.

Judecătorul a menţionat că trebuie să treacă 90 de ani până când testamentul va fi desigilat în cadru privat înaintea unei posibile publicări, o perioadă pe care acesta o consideră proporţională şi suficientă.

Acesta a mai precizat că primul testament sigilat a fost cel al prinţului Francis de Teck, fratele mai mic al soţiei regelui George al V-lea, regina Maria. Judecătorul a mai spus că este custodele unui seif care conţine peste 30 de plicuri cu testamentele unor membri decedaţi ai familiei regale.

Cele mai recente documente au fost adăugate în 2002, după decesul mamei reginei Elisabeta a II-a, Elizabeth, şi a sorei suveranei, prinţesa Margaret.