Potrivit unui comunicat de presă al Organizaţiei Salvaţi Copiii, dintre toate cererile de azil depuse în prima jumătate a anului 2022, 1.997 au fost depuse de minori - 1.504 copii cu vârsta între 0-13 ani şi 493 de copii cu vârsta între 14-17 ani. Organizaţia Salvaţi Copiii România a derulat proiectul „Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale” pentru a răspunde celei mai importante probleme cu care se confruntă solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie internaţională, şi anume excluziunea socială ridicată, în condiţiile în care, la nivel general, peste 44% dintre români au o opinie negativă despre imigranţi, deşi trendul este descrescător.

De la începutul crizei umanitare din Ucraina şi până în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protecţie temporară. Pentru a răspunde acestor nevoi, specialiştii Salvaţi Copiii România au desfăşurat o serie de activităţi la nivelul principalelor cinci centre pentru refugiaţi de pe teritoriul ţării (Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara), centrate pe consultarea solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională şi pe facilitarea colaborării dintre instituţiile publice şi ONG-uri pentru o integrare socială mai sigură şi mai facilă a migranţilor.

În cadrul proiectului, a fost acordată asistenţă umanitară şi juridică pentru peste 2.070 de persoane, solicitanţi de azil şi beneficiari de protecţie internaţională, care au fost consiliate, cărora li s-au explicat drepturile şi obligaţiile şi care au fost ajutate în accesarea de servicii care să le faciliteze un trai mai bun. De asemenea, pentru o mai bună colaborare şi coordonare a acţiunilor de sprijin a solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională, au fost create 5 reţele la nivel local, formate din autorităţi publice şi instituţii private implicate în sprijinul şi integrarea migranţilor.

În cadrul proiectului s-a făcut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protecţie să fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de către solicitanţi pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare. 'Un aspect important evidenţiat în cadrul proiectului în urma discuţiilor purtate cu migranţii este caracterul de ţară de tranzit al României - potrivit Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), România a devenit în 2021 o rută de tranzit majoră pentru migranţii care caută acces în Uniunea Europeană.

Cu toate că solicitantul de azil are obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără înştiinţarea IGI ; totuşi, în practică s-a constatat că de multe ori aceştia pleacă din România înainte de finalizarea procedurii de azil', susţin reprezentanţii organizaţiei. O altă dificultate întâlnită în practică este legată de durata prea mare pentru soluţionarea cererii de azil, se arată în comunicat. 'Cu privire la interviurile pe care solicitanţii de azil trebuie să le ofere în cadrul procedurii de acordare de protecţie internaţională, migranţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declaraţiilor acestora. (...) A fost observată o lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanţii de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenţia ONG-urilor. Este important să spunem totuşi că dacă este vorba de o afecţiune acută, există unele spitale din localităţile unde se regăsesc CRPCSA-uri care oferă servicii medicale în regim de urgenţă. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitanţii de azil în caz de pericol rămâne totuşi numărul de urgenţă 112', susţine aceeaşi sursă. De la declanşarea acestei crize până în prezent, Salvaţi Copiii afirmă că a oferit pentru 180.727 de persoane, dintre care 101.121 de copii ucraineni şi 79.606 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse), alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, pampers, suzete, biberoane, cărucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apă caldă, jucării, pături şi alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă, suport emoţional, traducere şi consiliere informaţională - materiale de informare în limba ucraineană (informaţii despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta şi adresele centrelor pentru solicitanţii de azil etc.).

sursă: AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)