Adunarea ONU de Mediu a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEA), cel mai înalt organism internaţional pe acest subiect, care reuneşte în prezent delegaţi din 175 de ţări, urmează să adopte o rezoluţie în această după-amiază pentru a "pune capăt poluării cu plastic", prin crearea unui "Comitet de negociere interguvernamental", însărcinat cu elaborarea unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic până la sfârşitul anului 2024.

"Este o zi care trebuie scrisă în cărţile de istorie", a declarat preşedintele Adunării, ministrul norvegian al Mediului, Espen Barth Eide, deschizând ultima zi de lucru.

"Vom antama procesul extrem de important de negociere a unui tratat puternic de interzicere a poluării cu plastic", a subliniat oficialul, amintind legătura dintre criza climatică şi natură, "ambele la fel de importante (...), neputând-o rezolva pe una în detrimentul celeilalte".

Acord istoric

Textul trebuie să stabilească o agendă foarte largă pentru discuţiile asupra unui tratat.

Negociatorii vor trebui să analizeze în special "ciclul de viaţă" complet al plasticului, adică impactul producţiei, utilizării, deşeurilor, reciclării...

În mod implicit, sunt posibile măsuri de limitare, după ce tot mai multe state din întreaga lume au interzis pungile de plastic de unică folosinţă sau alte produse de unică folosinţă.

Mandatul prevede, de asemenea, negocierea unor obiective globale cuantificate prin măsuri ce pot fi obligatorii sau voluntare, mecanisme de control, elaborarea de planuri de acţiune naţionale, luând în considerare specificul diferitelor state, sau chiar un sistem de ajutor pentru ţările sărace.

Acesta vizează toate formele de poluare terestre sau marine, inclusiv cu microparticule de plastic.

"Veţi face acest pas crucial pentru a inversa valul poluării cu plastic. Acesta este un moment istoric", a declarat Inger Andersen, care ocupă funcţia de director executiv al UNEP. "Dar mai sunt încă multe de făcut pentru a contracara volumul poluării cu plastic", a subliniat ea.

Negocierile urmează să înceapă în al doilea semestru al acestui an şi vor fi deschise tuturor ţărilor membre ONU.

Triplă criză

Pentru Inger Andersen, acesta este principalul pas după Acordul de la Paris privind încălzirea globală din 2015 pentru a face faţă "triplei crize" ce ameninţă lumea: schimbările climatice, colapsul biodiversităţii şi poluarea.

Includerea în sfera negocierilor a tuturor preocupărilor lor face ca organizaţiile non-guvernamentale (ONG) să fie prudent optimiste, chiar dacă subliniază, la fel ca mulţi observatori şi participanţi, că va fi necesar să se asigure că acestea nu vor fi diluate pe parcursul discuţiilor.

Angajamentul manifestat de marile multinaţionale, dintre care unele folosesc foarte multe ambalaje din plastic, precum Coca-Cola sau Unilever, pentru un tratat de stabilire a unor reguli comune întăreşte optimismul, chiar dacă nu s-au pronunţat asupra unor măsuri specifice, notează AFP.

Viitorul text trebuie să ofere vizibilitate şi să evite denaturările concurenţei în cadrul unei industrii de miliarde, susţin promotorii săi.

Aproximativ 460 de milioane de tone de materiale plastice au fost produse în 2019 la nivel mondial, generând 353 de milioane de tone de deşeuri, dintre care mai puţin de 10% sunt în prezent reciclate, iar 22% sunt abandonate în gropi de gunoi, arse în aer liber sau ajung în mediul înconjurător, conform celor mai recente estimări ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Această poluare contribuie în special la colapsul biodiversităţii, remarcat de toţi specialiştii, chiar dacă "soluţiile bazate pe natură" sunt luate în considerate în noul raport publicat luni de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), format din experţi ONU în domeniul climei, drept un instrument important în lupta contra schimbărilor climatice şi pentru atenuarea efectelor acestora.

sursa: Agerpres