O zi fără maşini

În fiecare an, la 22 septembrie, este marcată Ziua mondială fără maşini (#CarFreeDay). Scopul acesteia este descurajarea, pe cât posibil, a circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu, în favoarea deplasării pe jos, cu bicicleta, cu transportul în comun sau cu alte mijloace de deplasare nepoluante. Încă de la momentul la care primul autovehicul şi-a făcut apariţia pe străzi, în 1886, lumea a avut o relaţie dragoste-ură cu automobilele. Astăzi, în lume există peste 1,4 miliarde de maşini, potrivit organizaţiei americane Ward's, activă în industria auto de peste 80 de ani, acestea reprezentând o sursă de poluare, de zgomot şi de pericol. Pentru a înţelege de ce este importantă Ziua mondială fără maşini şi încurajarea populaţiei să devină mai puţin dependentă de acestea este esenţial de înţeles, în primul rând, modul în care autovehiculele contribuie la poluare, potrivit daysoftheyear.com. Atunci când combustibilul este utilizat de un autovehicul şi în urma rulării cauciucurilor pe carosabil sunt emise substanţe şi particule poluante ce pot ajunge să provoace probleme grave de sănătate, în special în cazul locuitorilor din oraşe cu trafic intens. Cu ocazia #CarFreeDay, numeroase oraşe desfăşoară campanii specifice, în cadrul cărora arterele principale sunt închise traficului auto, este încurajată deplasarea cu bicicleta şi pe jos şi sunt organizate diverse evenimente de conştientizare asupra avantajelor transportului verde şi a renunţării, pe cât posibil, la maşini.

Femeile de afaceri, în ascensiune

„Cred că fata care este capabilă să-şi câştige propria existenţă şi să se susţină financiar ar trebui să fie la fel de fericită ca oricine de pe Pământ. Sentimentul de independenţă şi de siguranţă este foarte frumos”, spunea activista americană pentru drepturile femeilor Susan B. Anthony (1820-1906). Începând cu anii 1940, femeile au jucat un rol din ce în ce mai important în lumea afacerilor. În zilele noastre, femeile din numeroase state sunt pe picior de egalitate cu bărbaţii în afaceri şi există un număr din ce în ce mai mare de patroane de companii. Ziua femeilor de afaceri (#BusinessWomensDay) îşi doreşte să onoreze rolul din ce în ce mai important pe care îl deţin femeile în lumea afacerilor, potrivit daysoftheyear.com şi să atragă atenţia asupra nevoii de a crea condiţii echitabile în toate industriile din întreaga lume. Această zi a fost marcată pentru prima dată în 1983, când a fost adoptată o rezoluţie comună în Congresul Statelor Unite. Cu această ocazie sunt organizate evenimente speciale, precum conferinţe sau adunări, cu scopul de a încuraja femeile de afaceri din întreaga lume să comunice, să-şi facă vocile auzite şi poveştile de viaţă cunoscute şi să-şi împărtăşească experienţele.

Uriaşul neînţeles

La data de 22 septembrie este marcată Ziua Mondială a Rinocerului (#RhinoDay), înfiinţată de filiala World Wildlife Fund din Africa de Sud în 2010. Cu toate că înfăţişarea sa maiestuoasă fascinează şi impune respect, prin dimensiunile uriaşe, pielea ca o platoşă şi cornul, sau coarnele, proeminente, rinocerul este un animal al cărui viitor este periclitat, în special ca urmare a braconajului nemilos. De aceea, a fost creată Ziua mondială a rinocerului prin care se încearcă o creştere a gradului de conştientizare asupra situaţiei critice a acestui animal şi protejarea sa prin adoptarea mai multor măsuri eficiente. Încă de la începutul anilor 1990, criza rinocerilor din Africa, în special a celor negri din Zimbabwe, a devenit bine cunoscută şi a început să stârnească îngrijorare, conform daysoftheyear.com. Însă, până în 2010 potenţialul viitor al rinocerului nu era încă bine cunoscut, oamenii nefiind conştienţi cât de aproape era sfârşitul acestei specii magnifice. Ulterior, situaţia speciei a devenit atât de critică încât mai puţin de 30.000 de rinoceri erau în viaţă în lume în acel moment. Ca urmare, WWF Africa de Sud a anunţat înfiinţarea Zilei mondiale a rinocerului, din dorinţa de a salva exemplarele rămase, un demers care a devenit un succes fără precedent. Sunt necesare, însă, eforturi constante pentru protecţia speciilor de rinocer rămase, ameninţate în special de braconaj şi restrângerea mediului lor natural ca urmare a activităţilor umane. 

Desfătare cu ciocolată albă

Când ne gândim la ciocolată, chiar şi la cea cu lapte, de cele mai multe ori ne vin în minte sortimentele închise la culoare, obţinute din praf de cacao, dulci, cu gust specific, prezente pe piaţă din abundenţă, în diverse forme şi compoziţii şi care ne lasă gura apă. Însă, această zi aduce în prim-plan o varietate de ciocolată de multe ori trecută cu vederea, dar la fel de gustoasă: ciocolata albă. Pentru că astăzi este celebrată Ziua ciocolatei albe (#WhiteChocolateDay), ocazia perfectă pentru a afla mai multe despre originile acestui desert delicios. Ciocolata are o istorie îndelungată. La început, din boabele de cacao era preparată o băutură, consumată de către reprezentanţi ai civilizaţiilor pre-hispanice chiar şi în anul 1900 î.e.n., potrivit descoperirilor arheologice. În acel colţ de lume, era considerată o băutură sacră - de altfel, în perioada imperiului aztec, boabele de cacao erau utilizate ca monedă. După ce Cristofor Columb a ajuns în Lumea Nouă, boabele de cacao au devenit cunoscute în restul lumii şi ulterior din ele a fost creată ciocolata. Decenii la rând, acest deliciu din ce în ce mai căutat, a fost cunoscut într-o singură culoare, de culoarea mahonului. Lucrurile s-au schimbat, însă, în anii 1930, odată cu invenţia Galak (Milkybar) de către Nestlé, în urma separării materiilor solide închise la culoare din boabele de cacao de untul de cacao, din care se obţine produsul de culoarea fildeşului, pe care îl cunoaştem şi îl apreciem astăzi sub numele de ciocolată albă. Conform standardelor actuale, pentru ca un produs să fie clasificat drept ciocolată albă trebuie să conţină cel puţin 3,5% grăsime din lapte, 14% substanţe solide din lapte şi 20% unt de cacao. sursă: AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu)