Studiul, publicat luni în jurnalul ştiinţific Current Biology, s-a bazat pe monitorizarea unei colonii de liliac egiptean frugivor, care trăieşte în libertate la grădina zoologică a TAU, timp în care animalele au navigat şi au căutat hrană.

Concentrându-se asupra unor trăsături precum memoria episodică, călătoria mentală în timp, planificarea şi gratificarea întârziată, echipa de oameni de ştiinţă a constatat că liliecii pot planifica şi utiliza experienţele anterioare.

Astfel, specialiştii au identificat dovezi ale capacităţii liliecilor de a călători mental în timp şi ale memoriei episodice. Aceste abilităţi cognitive, considerate anterior exclusive oamenilor, includ rememorarea experienţelor şi planificarea.

Pentru a afla dacă liliecii au o hartă temporală mentală, cercetătorii i-au împiedicat să plece din colonie pentru diferite perioade. S-a constatat că, după o săptămână, liliecii experimentaţi evitau copacii care nu mai dădeau rod, ceea ce indică faptul că aceştia puteau estima timpul scurs de la ultima lor vizită şi îşi aminteau care dintre copaci aveau perioade scurte de rodire.

Liliecii tineri şi neexperimentaţi nu puteau face acest lucru, ceea ce sugerează că abilitatea este dobândită. Pentru a afla dacă liliecii prezintă comportamente orientate spre viitor şi sunt capabili de planificare, cercetătorii au observat traseul fiecărui exemplar către primul copac din seara în care ieşeau afară.

De obicei, liliecii zburau direct către un anumit copac pe care îl cunoşteau, uneori aflat la 20 sau 30 de minute distanţă. Atunci când copacul era mai îndepărtat, liliecii zburau mai repede, ceea ce indica faptul că îşi planificau traseul. De asemenea, ei treceau pe lângă alţi copaci, chiar şi pe lângă cei cu surse bune de hrană, vizitaţi recent, demonstrând astfel gratificarea întârziată.

În plus, primii lilieci care au părăsit colonia au ales copaci cu fructe bogate în zahăr, în timp ce liliecii care au ieşit mai târziu au căutat fructe bogate în proteine, indicând faptul că aceste vieţuitoare ştiu nu doar unde zboară, ci şi ce fel de hrană caută.

Cercetătorii au concluzionat că liliecii frugivori sunt capabili de un proces decizional destul de complex, care implică cele trei întrebări: 'unde?', 'când?' şi 'ce?'.

Sursa: AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu)

Iată câteva lucruri interesante!

• Liliacul frugivor cu cap aurit cântărește până la 1,2 kg. A fost găsit de la nivelul mării până în păduri montane primare la 1100 m.
• Liliacul frugivor depinde probabil de păduri primare sau de păduri secundare vechi.
• Smochinele constituie majoritatea dietei sale, deși ocazional poate consuma și fructe cultivate.
• Poate parcurge cel puțin 40 km într-o noapte.
• Liliacul frugivor cu cap aurit și liliacul frugivor mare s-au adunat istoric în colonii mari caracteristice liliecilor frugivori, cu numere estimate la aproximativ 150,000 într-o tabără din Mindanao până în anii 1920.
• Ca urmare a vânătorii și pierderii habitatului din cauza defrișărilor, a dispărut de pe un număr de insule mici și medii și se crede că a dispărut de pe insule mai mari, cum ar fi Cebu, care au fost complet defrișate.
• Până la mijlocul anilor 1980, majoritatea coloniilor mixte de liliaci frugivori cu cap aurit și liliacul frugivor mare, care anterior numărau peste 100,000, au dispărut, iar cele care au persistat au ajuns la doar câteva mii de indivizi în cel mai bun caz, adesea doar câteva sute. Cu toate acestea, la mijlocul anilor 1990, cercetătorii din sălbăticia Sierra Madre au găsit o nouă colonie de 50-60,000 de lilieci frugivori uriași.