Specia a trăit în Africa în urmă cu aproximativ 500.000 de ani, în timpul Pleistocenului Mijlociu, şi a fost strămoşul direct al oamenilor moderni, potrivit cercetătorilor.

Numele bodoensis derivă de la un craniu găsit în Bodo D'ar, în valea râului Awash din Etiopia.

Specialiştii au precizat că această epocă este semnificativă deoarece atunci au apărut oamenii contemporani anatomic, Homo sapiens în Africa şi oamenii de Neanderthal, cunoscuţi sub numele de Homo neanderthalensis, în Europa.

Cu toate acestea, unii paleoantropologi au descris această perioadă ca fiind "confuzia de la mijloc", deoarece evoluţia umană în această epocă este puţin înţeleasă.

Doctor Mirjana Roksandic, de la Universitatea Winnipeg din Canada, autoarea principală a studiului, a declarat: "A vorbi despre evoluţia umană în această perioadă a devenit imposibil din cauza lipsei unei terminologii adecvate care să recunoască variaţia geografică umană".

Conform noii clasificări, denumirea Homo bodoensis va descrie cea mai mare parte a oamenilor din Pleistocenul Mijlociu din Africa şi pe unii din sud-estul Europei, în timp ce majoritatea de pe acest din urmă continent vor fi reclasificaţi drept neanderthalieni.

Christopher Bae, de la departamentul de antropologie al Universităţii din Hawaii, în Manoa, unul dintre coautorii studiului, a declarat că introducerea denumirii Homo bodoensis are ca scop "eliminarea nodului gordian şi ne permite să comunicăm clar în legătură cu această perioadă importantă din evoluţia umană".

Roksandic a concluzionat: "Numirea unei noi specii este o chestiune importantă, deoarece Comisia Internaţională pentru Nomenclatură Zoologică permite schimbări de denumiri doar în conformitate cu reguli foarte strict definite. Suntem încrezători că aceasta se va menţine timp îndelungat; o nouă denumire de taxon va dăinui doar dacă alţi cercetători o vor utiliza".

Constatările au fost publicate în Evolutionary Anthropology Issues News and Reviews.

În august, The Guardian a relatat că arheologii au descoperit ADN antic în rămăşiţele unei femei care a murit în urmă cu 7.200 de ani în Indonezia, o descoperire care a contestat ceea ce se cunoştea anterior despre migraţia primilor oameni.

Rămăşiţele, aparţinând unei adolescente numită Bessé, au fost descoperite în peştera Leang Panninge de pe insula indoneziană Sulawesi. Săpăturile iniţiale au fost efectuate în 2015.

Descoperirea, publicată în jurnalul ştiinţific Nature, se crede că este prima a unui ADN uman străvechi în Wallacea, vastul lanţ de insule şi atoli din oceanul dintre Asia continentală şi Australia.

ADN-ul a fost extras din stânca osului temporal al lui Bessé, care adăposteşte urechea internă. Cercetătorii au anunţat că descoperirea ADN-ului intact a reprezentat un eveniment rar. 

sursa: Agerpres