Cercetătorii se luptă să recolteze miezuri de gheață, pe măsură ce încălzirea globală topește ghețarii și straturile de gheață. 

La sfârșitul anului trecut, chimista născută în Germania, Margit Schwikowski, și o echipă de oameni de știință internaționali au încercat să adune miezuri de gheață de pe ghețarul Grand Combin, situat la granița elvețiano-italiană, cu scopul monitorizării climei, într-un proiect susținut de Națiunile Unite.

În 2018, au cercetat locul cu elicopterul și au forat un nucleu de testare superficial, aflat într-o stare bună, potrivit Reuters.

„Avea gaze atmosferice bine conservate și dovezi chimice ale climelor trecute, iar radarul care pătrundea în sol a arătat că era vorba despre un ghețar adânc. Nu toți ghețarii din Alpi păstrează zăpada de vară și pe cea de iarnă,”a precizat Schwikowski.

Ciclurile de îngheț-dezgheț au creat straturi de gheață și bazine de apă topită pe tot ghețarul, acesta fiind ca un burete foarte ud, motiv pentru care nucleul nu a mai putut fi analizat.

„Deteriorarea bruscă ne spune exact cât de sensibili sunt acești ghețari”, a spus Schwikowski, șefa grupului de chimie analitică de la Institutul Paul Scherrer din Villigen, Elveția.

Ghețarii au pierdut 298 gigatone pe an, după 2015

Aproape toți ghețarii lumii se micșorează, potrivit Organizației Națiunilor Unite. În cel mai cuprinzător raport climatic de până acum, publicat în august, ONU a concluzionat că „influența umană este, cel mai probabil, principalul motor al retragerii universale a ghețarilor la nivel global din anii ’90”.

Un studiu publicat în aprilie în revista „Nature” a constatat că ghețarii au pierdut 227 gigatone de gheață anual, din 2000 până în 2004, dar a crescut la o medie de 298 gigatone pe an, după 2015. O gigatonă este echivalentul unui miliard de tone metrice.

Miezurile de gheață de pe Grand Combin au ajutat oamenii de știință să demonstreze impactul umanității asupra climei pământului, oferind o evidență a gazelor cu efect de seră care datează cu mult înainte de industrializare. Gheața păstrează mici bule de aer, acestea fiind dovezi directe ale atmosferelor trecute.

Un alt membru al expediției Grand Combin, omul de știință italian, Carlo Barbante, a declarat că viteza cu care s-a topit gheața de pe masivul din Alpi în ultimii ani a fost „mult mai mare decât înainte”.

Miezuri de gheață, bune pentru a studia ADN-ul bacteriilor și virusurilor antice

În aceste condiții, oamenii de știință s-au grăbit să extragă un miez din ghețarul Colle Gnifetti, de pe vârful Monte Rosa din Alpi, aflat cu câteva sute de metri mai sus decât Grand Combin. În iunie, au reușit acest lucru și au precizat că cele două miezuri forate au fost de bună calitate.

Oamenii de știință spun că ar putea folosi miezuri de gheață pentru a studia ADN-ul bacteriilor și virusurilor antice care ar putea reapărea pe măsură ce lumea se încălzește. Insectele congelate și polenul plantelor ar putea dezvălui, de asemenea, istorii ale pădurilor lumii și ale ciclurilor de foc, scrie Descopera.