O frescă ce prezintă scene din Războiul Troian servea ca decor într-o sală pentru banchete descoperită pe şantierul arheologic din Pompei, aflat în apropiere de Napoli (sudul Italiei), conform unui anunţ făcut joi de arheologii italieni, transmite AFP.

Această piesă de dimensiuni impozante (15 metri pe 6) prezintă decoraţiuni rafinate pe subiecte mitologice evidenţiate pe pereţi pe fundal negru, precum şi mozaicuri, care mărturisesc stilul de viaţă luxos de care se bucurau unii dintre locuitorii oraşul antic distrus şi îngropat sub cenuşă vulcanică în anul 79, după erupţia Vezuviului.

Tema dominantă a frescei este eroismul, fiind reprezentaţi eroii şi zeităţile protagoniste ale Războiului Troian, dar este prezentă şi tema destinului implacabil şi lupta zadarnică a oamenilor care încearcă să i se împotrivească.

Printre personajele aflate în frescă se numără Elena şi Paris, prinţul troian care s-a îndrăgostit de frumoasa soţie a regelui Spartei, Menelaus, şi a răpit-o, astfel pornind Războiul Troian. Reprezentată este şi Cassandra, sora lui Paris, precum şi zeul Apollo, de la care a primit darul de a vedea viitorul, chiar dacă previziunile ei nu vor fi niciodată crezute, inclusiv de familia ei. Ea şi-a avertizat compatrioţii în zadar să nu introducă în cetate calul gigantic lăsat de greci la porţile cetăţii pentru că acest 'dar' avea să ducă la căderea Troiei.

'Prezenţa frecventă a figurilor mitologice pe fresce în sălile de recepţie ale caselor romane avea tocmai funcţia socială de a distra oaspeţii şi de a le oferi subiecte de conversaţie şi reflecţie asupra sensului existenţei', conform arheologilor de la Pompei.

Un detaliu practic şi fascinant: pereţii erau vopsiţi în negru pentru a nu se vedea urmele de fum lăsate de făclii şi opaiţe. În această sală 'se întâlneau pentru banchete după apus, iar lumina pâlpâitoare a opaiţelor dădea impresia că imaginile pictate prind viaţă, mai ales după câteva pahare de vin bun', a remarcat poetic directorul şantierului arheologic Pompeii, italiano-germanul Gabriel Zuchtriegel.

Cenuşa vulcanică aruncată în urmă cu 2.000 de ani de Vezuviu s-a sedimentat pe majoritatea caselor din Pompei, ceea ce a permis păstrarea lor aproape complet, precum şi multe dintre cadavrele celor aproximativ 3.000 de oameni ucişi de catastrofă.

Înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, Pompeii, al doilea cel mai vizitat sit turistic din Italia după Colosseum-ul din Roma, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 22 de hectare, dintre care o treime este încă îngropată sub cenuşă.

Sursa: AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu)

Iată câteva lucruri interesante despre orașul Pompei!

• Pompei se află la poalele Muntelui Vezuviu, vulcanul care a erupt și a distrus întregul oraș, acum îngropat sub straturi de cenușă. Erupția a avut loc în 79 d.Hr și a ucis mulți dintre locuitori. Vulcanul este catalogat ca fiind un stratovulcan și ar putea erupe în orice moment
• Nimeni nu cunoaște data exactă a erupției. Plinius cel Tânăr, un scriitor roman care a oferit o relatare oculară a erupției Muntelui Vezuviu, a notat data ca fiind 24 august. Pe baza descoperirilor, cercetătorii au sugerat că această dată s-ar putea să nu fie exactă.
• S-au descoperit multe corpuri sub toată cenușa, lăsate în urma erupției Muntelui Vezuviu. Multe dintre acestea au lăsat găuri în straturile de cenușă după ce s-au dezintegrat, așa cum a observat arhitectul italian Giuseppe Fiorelli în 1863. Acesta a avut ideea de a injecta ipsos în aceste goluri.
• Există mult graffiti. Și nu din zilele noastre. Graffiti-ul care acoperă Pompei provine de dinainte de erupție. Oferă vizitatorilor și istoricilor o perspectivă incredibilă asupra societății romane - exemple includ mesaje private, anunțuri publice și afișe electorale.
• Avansul tehnologic a permis în ultimii ani oamenilor de știință și cercetătorilor italieni să facă CT-uri corpurilor îngropate la Pompei. Acestea au dezvăluit multe lucruri, unul dintre cele mai interesante fiind că cetățenii din Pompei aveau dinți perfecți.
• Motivul pentru care atât de multe persoane au murit - și un întreg oraș a fost îngropat timp de sute de ani - când a erupt Vezuviul a fost pentru că vântul bătea în direcția nord-vest. În mod obișnuit, sugerează cercetările, vântul ar fi suflat din sud-vest. Deci, vântul bătea în direcția greșită.