Scăderea tensiunii arteriale la vârsta înaintată ar putea contribui la reducerea riscului de demenţă. Asta sugerează un studiu realizat de oameni de ştiinţă de la George Institute for Global Health şi Universitatea din New South Wales (UNSW) sugerează că, transmite Agerpres, citând Xinhua.

Demenţa este un sindrom ce presupune o deteriorare a funcţiei cognitive ce depăşeşte consecinţele obişnuite ale îmbătrânirii biologice.

În prezent, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu demenţă şi în fiecare an sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Studiul publicat miercuri se bazează pe o analiză a cinci studii randomizate, "dublu-orb" (în care nici participanţii, nici cercetătorii nu ştiu care subiecţi primesc tratamentul experimental şi care sunt în grupul de control), care au utilizat diferite metode de reducere a tensiunii arteriale şi au monitorizat pacienţii până la dezvoltarea demenţei.

Aceste studii clinice au fost efectuate pe un total de 28.008 persoane din 20 de ţări şi regiuni, cu vârsta medie de 69 de ani şi un istoric de hipertensiune arterială. Intervalul mediu de monitorizare a fost de puţin peste patru ani.

Ce au descoperit cercetătorii

"Am descoperit că a existat un efect semnificativ al tratamentului pentru scăderea riscului de demenţă asociat cu o reducere susţinută a tensiunii arteriale la această populaţie vârstnică", a declarat doctor Ruth Peters, profesoară la UNSW Sydney şi conducătoarea programului pentru demenţă din cadrul George Institute for Global Health.

"Rezultatele noastre sugerează o relaţie în general liniară între reducerea tensiunii arteriale şi riscul mai scăzut de demenţă, indiferent de tipul de tratament utilizat", a spus ea.

Cercetătoarea a menţionat că încă nu se cunoaşte dacă o reducere suplimentară a tensiunii arteriale la persoanele care o ţin deja sub control sau care încep tratamentul mai devreme în viaţă ar putea contribui la scăderea pe termen lung a riscului de demenţă.

Având în vedere numărul mare de persoane care suferă de demenţă în întreaga lume şi lipsa unor progrese majore în tratamentul acesteia, cercetătorii consideră că reducerea riscului de a dezvolta această problemă de sănătate reprezintă un pas înainte binevenit.

De asemenea, ei şi-au exprimat speranţa că rezultatele studiului vor contribui la conceperea unor măsuri relevante de sănătate publică. Studiul a fost publicat în European Heart Journal.

Riscurile asociate fumatului, reduse de o bacterie intestinală

Un studiu realizat de oameni de ştiinţă chinezi şi americani a identificat o bacterie intestinală care poate acţiona în mod eficient asupra nicotinei, un ingredient dăunător din tutun care provoacă dependenţă şi o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boala ficatului gras, transmite Agerpres, citând Xinhua.

O colonie de bacterii intestinale a redus concentraţiile de nicotină din intestinele şoarecilor expuşi la nicotină, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature.

Cercetătorii chinezi de la Universitatea din Beijing, Universitatea din Zhejiang, Universitatea Fudan, Primul Spital Afiliat al Universităţii de Medicină din Wenzhou, alături de colegii lor de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA au descoperit că Bacteroides xylanisolvens poate degrada nicotinoidele acumulate în intestinul unui fumător.

Despre nicotină se cunoaşte că activează un tip de moleculă intestinală numită AMPK. Aceste molecule contribuie la progresia bolii ficatului gras non-alcoolic, potrivit studiului. Vezi mai mult AICI.