Duminica Ortodoxiei este prima duminica din Postul Sfintelor Paști și evocă evenimentele din 11 martie 843, la Constantinopol, când a fost restabilit cultul sfintelor icoane.

Această zi reprezintă o victorie a Ortodoxiei împotriva ereziilor, fiind stabilit ca prima duminică din Postul Mare și aduce aminte de triumful Bisericii împotriva învățăturilor greșite.

În timpul Liturghiei, se citea Synodiconul, document ce condamna ereziile și comemora pe cei ce au apărat credința ortodoxă. Credincioșii participau la această lectură și răspundeau cu "Anatema să fie!" când se menționau ereticii și cu "Veșnica pomenire!" pentru apărătorii credinței.

Care este motivul real pentru care postim în zilele de miercuri și vineri? Tu știai?

Întruparea Cuvântului a permis reprezentarea lui Dumnezeu în icoană, în ciuda interdicției din Vechiul Testament. Sfântul Teodor Studitul menționează că Hristos, născut dintr-o Fecioară care poate fi zugrăvită, permite o reprezentare iconografică. Astfel, icoana devine singura modalitate de a-L reprezenta pe Dumnezeu Cel nevăzut, făcut vizibil în Hristos.

În Duminica Ortodoxiei, toate Bisericile Ortodoxe oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, ce se celebrează de zece ori pe an, inclusiv în primele cinci duminici din Postul Mare. De asemenea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române trimite o scrisoare pastorală către toate Bisericile și Mănăstirile pentru a fi citită.

Scrisoarea subliniază importanța cinstirii sfintelor icoane și îndeamnă credincioșii să sprijine activitatea misionară a Bisericii, în special în comunitățile defavorizate.

PATRU rugăciuni puternice pentru Postul Mare. Ce rostim până de Paște?

Troparul Duminicii Ortodoxiei

”Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare de greșelile noastre, Hristoase Dumnezeule; că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe cruce, ca să izbăvești din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuiești lumea.”

Condac (Glas 8):

”Cuvântul Tatălui cel necuprins, din tine, Născătoare de Dumnezeu, S-a cuprins, întrupându-se; și chipul cel întinat la chipul cel dintâi  întorcându-l, cu dumnezeiasca podoabă l-a amestecat. Deci, mărturisind mântuirea, îl închipuim cu fapta și cu cuvântul.”

Citește și Aritmia cardiacă: mit și realitate