Scurtul tranzit al lui Pluto prin Vărsător din 2023 (23 martie-11 iunie) este menit să ne grăbească viitorul. Să accelereze pașii pe care i-a făcut omenirea să cucerească alte părți ale universului din care face parte.

Și cu siguranță această știre face parte din seria schimbărilor aduse de Pluto prin semnul inovației. Din 2024 și până în 2044, cât va rămâne planeta transformărilor radicale în Vărsător, vom constata că vechile filme SF vor deveni realitate.

China a trimis marţi spre staţia sa spaţială Tiangong alţi trei astronauţi, inclusiv pentru prima dată un civil, cu scopul de a-şi consolida cunoştinţele din domeniul zborurilor spaţiale cu echipaje umane şi de a reduce decalajul ce o separă de Statele Unite şi Rusia, informează AFP.

Lansarea a fost 'un succes total' şi 'astronauţii se află într-o formă bună', a declarat Zou Lipeng, directorul centrului de lansări.

Gui Haichao (36 de ani),  este profesor universitar şi totodată primul civil chinez ajuns în spaţiu.

Specialist în ştiinţe spaţiale şi în inginerie spaţială, Gui Haichao va gestiona în special experimentele desfăşurate la bordul staţiei orbitale. El nu provine din rândul forţelor armate ale Chinei, aşa cum s-a întâmplat sistematic până acum cu ceilalţi astronauţi chinezi.

Sejurul celor trei astronauţi la bordul staţiei Tiangong ('Palatul celest') va dura aproximativ şase luni. Ei se vor întâlni pe orbită cu cei trei colegi ai lor din precedenta misiune spaţială chineză, Shenzhou-15, care se află deja acolo de şase luni şi care vor reveni pe Terra peste câteva zile.

Cunoscută şi sub acronimul 'CSS' ('Chinese Space Station' în limba engleză), Tiangong urmează să rămână pe orbita terestră cel puţin 10 ani. Staţia Tiangong a fost aprovizionată cu apă potabilă, îmbrăcăminte, alimente şi carburant în luna mai, înaintea lansării misiunii Shenzhou-16.

Obiectivul este Luna!

Pe termen lung, Lin Xiqiang, purtător de cuvânt şi director adjunct al Agenţiei chineze pentru zboruri spaţiale cu echipaj uman, a reafirmat dorinţa ţării sale 'de a realiza înaintea anului 2030 prima asolizare a unui chinez pe Lună' cu scopul de a desfăşura pe satelitul natural al Pământului 'observaţii ştiinţifice'.

China a investit deja miliarde de euro în programul ei spaţial. Această ţară a plasat cu succes în 2019 un vehicul spaţial pe faţa nevăzută a Lunii, o premieră mondială.

În 2020, a adus pe Terra eşantioane prelevate de pe Lună şi a finalizat Beidou, sistemul său de navigaţie prin satelit. În 2021, China a plasat un robot de mici dimensiuni pe planeta Marte.

Gigantul asiatic prevede de acum să lanseze în fiecare an câte două misiuni spaţiale cu echipaje umane, a precizat luni CMSA.

Următoarea misiune de acest tip va fi Shenzhou-17, ce urmează să fie lansată în luna octombrie.

Vezi şi: 30 mai: Ziua mondială a sclerozei multiple. Aproape 3 milioane de oameni se confruntă cu această afecțiune

Sursa: AGERPRES (AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu)