Ambele celebrări ne pot aminti din copilărie, atunci când mâncam celebrele prăjituri cu fructe, care au o istorie veche și când realizam fulgi de zăpadă din hârtie, în perioada sărbătorilor de iarnă. Nu în ultimul rând, azi poate fi o ocazie bună să vizităm și o grădină zoologică.

Ziua prăjiturii cu fructe. Deşi nu se ştie cu exactitate cine este creatorul prăjiturii cu fructe - celebrată pe 27 decembrie (#FruitcakeDay) - mulţi istorici cred că îşi are originea în Roma, cu circa 2.000 de ani în urmă. Una dintre primele reţete cunoscute provenea din Roma Antică şi conţinea seminţe de rodie, muguri de pin şi stafide amestecate cu un terci din orz.

În Evul Mediu, prăjitura cu fructe mai conţinea miere, condimente şi fructe confiate. Începând cu secolul al XVI-lea, zahărul adus din coloniile americane, precum şi descoperirea că zahărul în concentraţie mare poate conserva fructele, a dus la producerea unei cantităţi impresionante de fructe confiate, ceea ce a făcut ca fructele să devină mai accesibile şi mai populare în anumite regiuni de pe glob.

Prăjiturile cu fructe din acea epocă erau destul de diferite de cele de astăzi, care pot fi cu glazură, fără gluten, fără lactoză, pentru diabetici, cu alcool sau pur şi simplu o prăjitură tradiţională cu fructe. În Europa, prăjiturile cu fructe au o istorie interesantă. Se spune că în secolul al XVIII-lea, prepararea lor a fost interzisă întrucât conţineau prea mult unt sau zahăr, ingrediente restricţionate şi considerate nesănătoase.

Ulterior, prăjiturile cu fructe au fost din nou autorizate pentru comercializare, iar în secolul al XIX-lea, erau nelipsite de la ceremoniile de nuntă din familiile înstărite din Europa.

Vezi şi: Alimentele recomandate pentru fiecare zodie/ascendent

Ziua vizitei la grădina zoologică. Ziua de 27 decembrie poate fi un bun prilej pentru a vizita o grădină zoologică (#VisitTheZooDay). Ideea de a creşte într-un adăpost închis animale exotice pe care le pot admira alţi oameni nu este nouă. Cea mai timpurie astfel de incintă, cunoscută sub denumirea de menajerie, a fost descoperită în urma unor săpături arheologice realizate în Egipt şi se crede că datează din anul 3.500 î.Hr. cu aproximaţie.

Regele Solomon al Israelului era un cunoscut colecţionar de animale, la fel şi Nabucodonosor din Imperiul Babilonian, dar şi Alexandru cel Mare. Animalele sălbatice erau colecţionate pentru a fi folosite în arene în timpul jocurilor organizate în Roma Antică, iar multe dintre ele au pierit în morţi violente după ce au fost asmuţite unele împotriva altora pentru amuzamentul publicului.

Ulterior, regii britanici ţineau animale sălbatice în Turnul Londrei, iar preţul pe care doritorii trebuia să-l plătească pentru a le vedea era un câine sau pisică de mici dimensiuni care erau folosite ca hrană pentru animale. Prima grădină zoologică propriu-zisă, înfiinţată nu pentru a gâdila amorul propriu al regilor, ci în scopuri educative şi pentru amuzament, a fost inaugurată la Londra în 1828.

Deşi unii consideră grădinile zoologice nişte închisori unde animalele sunt ţinute din cruzime din momentul naşterii până la moarte, în zilele noastre, multe astfel de centre sunt în prim-planul cercetării din domeniul comportamentului animalelor şi al unor metode pentru salvarea animalelor vulnerabile de la extincţie. Multe grădini zoologice derulează programe de reproducere în cadrul cărora colaborează cu facilităţi similare din lume în vederea creşterii numărului populaţiilor ameninţate cu dispariţia.

Ziua confecţionării fulgilor de nea din hârtie. Marcată pe 27 decembrie, Ziua confecţionării fulgilor de nea din hârtie (#MakeCutOutSnowflakesDay) este un prilej de a ne reaminti o activitate pe care o practicam cu toţii în copilărie în perioada sărbătorilor de iarnă şi care dădea naştere unor modele unicat de fulgi de nea.

Arta confecţionării fulgilor din hârtie are o istorie îndelungată şi îşi are originea în arta japoneză origami, în special într-o variaţie a acesteia cunoscută sub denumirea de kiragami. Ambele tehnici presupun împăturirea elaborată a unei foi de hârtie în forma dorită.

În cazul kirigami însă, după împăturire sunt aplicate tăieturi în anumite locuri. Arta confecţionării fulgilor de zăpadă duce mai departe această variantă şi presupune împăturirea hârtiei, apoi aplicarea unor tăieturi care duc la crearea formei dorite.

Sursa: AGERPRES (AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu)