Ziua mondială a meteorologiei 

Din 1961, Ziua mondială a meteorologiei este marcată la 23 martie, an de an.

În data de 23 martie 1950, a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială.

De Ziua mondială a meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 187 de ţări şi cele şase teritorii membre ale WMO.

Vremea, clima şi apele extreme, învolburate, devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense în multe părţi ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice.

Tot mai mulţi oameni sunt expuşi mai mult decât oricând la multiple pericole asociate, ca urmare a creşterii populaţiei, a urbanizării şi a degradării mediului înconjurător. Prognozele despre starea vremii nu mai sunt suficiente. Prognozele bazate pe impactul fenomenelor naturale care informează populaţia despre cum va evolua vremea sunt vitale pentru a salva vieţi omeneşti şi mijloace de trai.

Una din trei persoane nu este încă informată în mod adecvat de sistemele de avertizare timpurie. De aceea, o mai bună coordonare între serviciile meteorologice şi hidrologice naţionale, autorităţile de gestionare a dezastrelor şi agenţiile de dezvoltare este fundamentală pentru o mai bună prevenire, pregătire şi răspuns, notează sursa citată.

De asemenea, cu acest prilej sunt acordate numeroase premii pentru cercetare meteorologică. În multe ţări, sunt emise timbre poştale speciale pentru a marca sărbătorirea Zilei mondiale a meteorologiei.

Organizaţia Meteorologică Mondială, organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, oferă cadrul unei cooperări internaţionale în privinţa dezvoltării serviciilor de meteorologie şi hidrologie.

WMO a devenit în 1951 agenţie specializată pentru meteorologie (vreme şi climă), hidrologie operaţională şi ştiinţe geofizice conexe a Naţiunilor Unite, având la bază Organizaţia Internaţională a Meteorologiei (OMI), fondată în 1873. România este membru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale din 1884 şi a participat la primul Congres al WMO, din 1951.

Ziua Ateilor

Crăciun. Basant. Diwali. Eid al-Adha. Paştele. Yom Kippur. Vesak. Hanukkah. Ramadan. Din calendar nu par să lipsească sărbătorile religioase anuale.

Potrivit unor studii recente, în prezent, în această lume trăiesc circa 7,1 miliarde de oameni, dintre care 31% sunt creştini, 23% sunt musulmani, 13% sunt hinduşi şi circa 7% sunt budişti. Există, de asemenea, milioane de alte persoane care urmează religii precum iudaismul, jainismul sau spiritismul.

Dar cum rămâne cu aceia dintre noi care nu cred în vreo divinitate sau în zei? Se estimează că 2% din populaţia lumii nu aderă la nicio religie. Atunci de ce nu au aceste persoane parte de nicio sărbătoare? Doar pentru că 142 de milioane de oameni nu cred în Dumnezeu, nu înseamnă că nu le place să se distreze, nu-i aşa?

Nu există un mod clar de a sărbători Ziua Ateilor, însă mulţi folosesc această ocazie pentru a-şi arăta lipsa de credinţă.

Având în vedere că ateismul este încă un subiect controversat în unele locuri, această zi este în primul rând o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la acest subiect.

Oamenii care decid să lase în urmă religia au adesea numeroase motive pentru a lua această decizie. Nu este nevoie ca niciuna dintre părţi să încerce să o convingă pe cealaltă, deoarece, oricum, probabil că acest lucru nu va funcţiona.

Cu toate acestea, discuţia dintre un credincios şi un necredincios are potenţialul de a fi una profundă şi informativă, care îi va motiva pe toţi cei care participă la ea să se gândească la idei pe care poate nu le aveau înainte. O viziune mai largă despre lume nu a făcut niciodată rău nimănui!

Vezi și: 22 martie: Ziua mondială a apei, o resursă extrem de prețioasă