Ziua în care ne lăsăm purtaţi de vânt

Ziua în care ne lăsăm purtaţi de vânt (#RidetheWindDay) este dedicată zborului, fie la bordul unui avion, fie cu parapanta sau cu paraşuta sau pur şi simplu ziua în care putem înălţa un zmeu. Această zi a fost creată în SUA pentru a celebra primul zbor uman autopropulsat ce a fost recompensat cu Premiul Kremer. Acest premiu a fost înfiinţat în 1959 de Henry Kremer, un industriaş britanic, şi consta în 50.000 de lire sterline pentru primul aparat de zbor care va putea funcţiona doar prin puterea pilotului său. Pentru a primi premiul, aparatul trebuia să parcurgă o distanţă de 1,6 kilometri sub forma unui '8'. De asemenea, aparatul de zbor trebuia să treacă peste nişte bariere amplasate la înălţimea de a 3 metri, atât la începutul traseului cât şi la sfârşit. La data de 23 august 1977 a avut loc zborul aparatului Gossamer Condor 2. Testul de zbor s-a desfăşurat în California la Minter Field din Shafter. Aparatul de zbor a parcurs distanţa de 2.162 de metri cu o viteză de aproape 18 km/h. Dr. Paul B MacCready a construit aparatul de zbor Gossamer Condor 2. Un pilot de deltaplan şi ciclist amator, Bryan Allen, a pilotat aparatul Gossamer Condor 2. În prezent, acest aparat de zbor se află expus la Smithsonian National Air and Space Museum. Aparatul de zbor Gossamer Condor are lungimea de 9,14 metri şi o anvergură a aripilor de 29,25 metri, cântărind 31,75 kilograme

Ziua Valentino

Ziua Valentino (#ValentinoDay) comemorează moartea celebrului actor Rudolph Valentino, pe numele său complet Rudolfo Alfonzo Raffaelo Piero Filibert Guglielmi De Valentina D'Antonguolla, star al filmelor mute şi un sex simbol al anilor '20 ce avea să fie supranumit 'The Latin Lover'. Imigrantul italian care a făcut carieră la Hollywood a jucat în filme mute celebre în epocă, precum 'The Four Horsemen of the Apocalypse', 'The Sheik', 'Blood and Sand', 'The Eagle' sau 'The Son of the Sheik'. Deşi a emigrat în SUA încă din 1913, când avea 18 ani, el nu a devenit cetăţean american, păstrându-şi cetăţenia italiană. Moartea sa timpurie, la vârsta de 31 de ani, a provocat isterie în masă în rândul fanilor, cimentându-i locul în istoria cinematografiei şi a culturii pop. La 15 august 1926, Valentino s-a prăbuşit în timp ce se afla la Hotel Ambassador din Manhattan. A fost spitalizat la New York Polyclinic Hospital. Medicii au pus diagnosticul apendicită acută şi ulcere gastrice, iar starul a fost operat imediat. Ulterior s-a aflat că nu ar fi suferit de apendicită, ci de ulcere perforate care dădeau simptome similare apendicitei - stare medicală ce a ajuns să poarte numele de Sindromul Valentino. După intervenţia chirurgicală, Valentino a făcut peritonită. La 18 august medicii erau încă optimişti cu privire la pacient. Starea sa s-a agravat însă la 21 august şi la 23 august, după câteva momente de luciditate în care a vorbit cu medicii, Valentino a intrat în comă şi a murit câteva ore mai târziu, la vârsta de 31 de ani. Ulterior, medicii au anunţat că acesta a făcut septicemie, care a fost principala cauză a decesului. .AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu)