Ziua mondială a justiţiei penale internaţionale

În această zi este aniversată adoptarea, în 1998, a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI), prima instanţă penală internaţională permanentă. Statutul este un document de referinţă pentru justiţia internaţională pentru a combate impunitatea şi a face dreptate victimelor în cazuri deosebit de grave, de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Alegerea acestei date a avut loc în 2014, ca urmare a declaraţiei adoptate, la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului. Marcarea acestei zile constituie un bun prilej pentru confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

Omniprezentele emojiuri

Astăzi este marcată şi Ziua mondială a emojiurilor (#EmojiDay), pictograme utilizate pentru a transmite emoţii în mediul scris şi precedate de emoticoane, folosite încă de la începuturile internetului. Pe măsură ce tehnologia internetului a avansat, la fel s-a întâmplat şi cu utilizarea emoticoanelor, caracterele iniţiale ASCII (un sistem de codificare a caracterelor text folosit pentru computere) care s-au transformat cu timpul în feţe expresive şi simboluri grăitoare, cu ajutorul căruia utilizatorii pot transmite ceea ce simt în timp ce scriu. Companiile japoneze NTT DoCoMo şi Softbank Mobile au creat primele emojiuri, în anii '90. În cele din urmă, în 2000, o bibliotecă cu peste o mie de astfel de caractere grafice a fost lansată în lume şi, de atunci, a fost îmbunătăţită continuu. În prezent, emojiurile sunt omniprezente, regăsindu-se pe aproape orice dispozitiv şi în aproape orice conversaţie online, iar stilurile lor, temele şi personajele, continuă să evolueze. Cuvântul 'emoji' este derivat din cuvintele japoneze e (pentru imagine) şi moji (pentru caracter), potrivit daysoftheyear.com. Primul emoticon - o combinaţie de caractere :-) care exprima o 'faţă zâmbitoare' - a fost trimis în glumă, într-un e-mail, la 19 septembrie 1982, de profesorul Scott Fahlman de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Statele Unite, cu intenţia de a-şi amuza prietenii dintr-un grup de discuţii.

Răsfăţ cu îngheţată

Ce dată poate fi mai potrivită pentru Ziua îngheţatei decât o duminică de la jumătatea lunii iulie, numită în tradiţia populară 'Cuptor'? Astăzi, îngheţata, care a devenit unul dintre cele mai savurate delicii în toată lumea, în special în timpul verii, este celebrată în toate formele, culorile şi gusturile ei. #IceCreamDay, este marcată, de fapt, în fiecare an, în a treia duminică din luna iulie şi reprezintă o adevărată 'dezlegare' pentru fiecare pasionat de îngheţată, care poate să se răsfeţe astăzi cu acest deliciu fără să se simtă vinovat. Nu se ştie când a fost creată prima îngheţată sau ce formă avea aceasta, însă, din cauza dificultăţii de a obţine gheaţă în lunile toride de vară în anumite zone ale lumii acest preparat era odinioară foarte rar, fiind rezervat doar nobililor, conform daysoftheyear.com. Potrivit site-ului International Dairy Foods Association (IDFA) din Statele Unite, Alexandru cel Mare (356-323 î.e.n.) se desfăta cu zăpadă şi gheaţă cu aromă de miere şi nectar. De asemenea, în timpul Imperiului Roman, Nero Claudius Caesar (37-68 e.n.), împărat roman, obişnuia să trimită frecvent alergători în munţi pentru a aduce zăpadă, care era aromată cu fructe şi sucuri. Peste o mie de ani mai târziu, Marco Polo (1254-1324) s-a întors în Italia din Orientul Îndepărtat cu o reţetă care aducea cu şerbetul de astăzi. Istoricii estimează că această reţetă a evoluat în îngheţată în jurul secolului al XVI-lea. Aproximativ în aceeaşi perioadă, o formă de îngheţată apăruse şi în Franţa - deserturi îngheţate introduse din Italia de Caterina de Medici la curtea lui Henric al II-lea - sau Anglia - în secolul al XVII-lea 'crema îngheţată' era prezentă în meniul regelui Carol I al Angliei.

Arta controversată a tatuajelor

În fiecare an la 17 iulie este marcată Ziua Tatuajelor (#TattooDay), din ce în ce mai populare, dar care continuă să provoace controverse în anumite zone ale lumii. Tatuarea nu este, însă, o practică nouă, oamenii de ştiinţă descoperind numeroase mărturii ale desenelor imprimate definitiv pe piele din cele mai vechi timpuri. Unul dintre aceste exemple este cel al lui Otzi, Omul gheţurilor - cea mai veche mumie din Europa - descoperit în septembrie 1991 în Alpii Ötztal. Pe trupul acestui bărbat, care a murit cu câteva sute de ani înainte de construcţia Stonehenge şi a primelor piramide egiptene, cercetătorii au descoperit, cu ajutorul tehnologiei moderne, 61 de tatuaje, probabil realizate în scopuri medicinale şi nu ornamentale ţinând cont de faptul că punctele de pe corp în care se găseau corespund astăzi celor folosite în acupunctură. Totodată, în 2019, o echipă de arheologi din Australia a anunţat că a identificat într-un sit din Tonga cea mai veche trusă de tatuat din lume, care conţinea obiecte confecţionate din oase de păsări şi de om. Uneltele complexe cu mai mulţi dinţi, sub formă de pieptăn, au fost descoperite în anul 1963 în Tongatapu, principala insulă din Tonga, în Oceanul Pacific. Datarea cu carbon a confirmat că obiectele aveau o vechime de aproximativ 2.700 de ani, ceea ce înseamnă că sunt cele mai vechi instrumente de tatuat cu mai mulţi dinţi descoperite până în prezent în Oceania, după cum au afirmat cercetătorii de la Universitatea Naţională din Australia (ANU). Ei au declarat că descoperirea 'antedatează tatuajul polinezian la începuturile culturii polineziene, în urmă cu circa 2.700 de ani. De asemenea, unele dintre cele mai vechi dovezi ale tatuajelor realizate pe piele umană datează din urmă cu peste 5.000 de ani, de pe vremea mumiilor din Egipt. Prin #TattooDay se doreşte promovarea artei din spatele tatuajelor, cunoaşterea istoriei lor şi creşterea nivelului de conştientizare cu privire la această formă de expresie.

Sursă: AGERPRES