Sărbătoarea muzicii

Muzica aduce un plus de lumină şi de culoare în viaţa fiecăruia, inspiră, încurajează şi uneşte oamenii. În plus, studiile au demonstrat că este benefică pentru corp şi minte, oferind reacţii fizice, mentale şi emoţionale pozitive atât atunci când este ascultată, cât şi când este interpretată, conform daysoftheyear.com. Aşadar, datorită importanţei pe care o joacă vieţile noastre, pe întreaga planetă şi de-a lungul întregii noastre istorii, indiferent sub ce formă, muzica este celebrată în fiecare an, la 1 octombrie, cu ocazia #MusicDay. Propunerea de sărbătorire a acestei zile a fost făcută de renumitul violonist şi muzicolog Yehudi Menuhin (1916-1999), pe atunci preşedinte al Consiliului Muzical Internaţional al UNESCO (International Music Council - IMC), fondat în 1949, cea mai mare reţea mondială de organizaţii şi instituţii care activează în domeniul muzicii. IMC anunţa la acea vreme că ziua dedicată muzicii va constitui o mare realizare printre activităţile noastre şi va deveni un eveniment de propagare pentru o cunoaştere mai bună a artei noastre, un model de consolidare a legăturilor de pace şi de prietenie dintre oameni cu ajutorul muzicii, potrivit site-ului www.imc-cim.org. Prima Zi internaţională a muzicii a fost organizată, de către IMC, la 1 octombrie pe 1975, potrivit rezoluţiei adoptate de a 15-a Adunare Generală din Lausanne, în 1973. Intenţia a fost şi este de a încuraja promovarea acestei arte la toate nivelurile societăţii, aplicarea idealurilor UNESCO, promovarea activităţilor IMC, a organizaţiilor internaţionale membre şi comitetelor naţionale. În încercarea sa de a stabili o armonie la nivel mondial prin intermediul muzicii, IMC sărbătoreşte Ziua internaţională a muzicii cu un accent deosebit pe organizarea de evenimente muzicale, programe de radio şi televiziune şi conferinţe de presă. În mijlocul tuturor acestor activităţi, se acordă o importantă deosebită şi luptei împotriva poluării sonore a mediului, iar în acest sens IMC propune ca fiecare ţară să păstreze câteva momente de tăcere în Ziua internaţională a muzicii, folosind această tăcere pentru a asculta muzica difuzată în principalele pieţe ale oraşelor, potrivit site-ului IMC.

Ziua internaţională a cafelei

Cafea dimineaţa, cafea în pauză, la serviciu, cafea la un prânz cu prietenii, la o întâlnire de afaceri... sau la prima întâlnire. Iată, doar câteva situaţii din care cafeaua este nelipsită, în toate formele ei şi în toate momentele zilei, chiar şi seara, datorită sortimentelor fără cofeină. Un motiv întemeiat pentru ca această băutură, ale cărei origini se pierd în negura vremurilor, să aibă o zi a ei, #CoffeeDay, marcată în fiecare an la 1 octombrie. Pentru mulţi, cafeaua nu este doar o necesitate, ci şi o pasiune. În plus, cafeaua este însoţită de o subcultură, un limbaj şi un stil de viaţă specific, nemaivorbind de o întreagă industrie. Ziua internaţională a cafelei a fost marcată, pentru prima dată, la 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată în martie 2014 de statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC). Aceasta din urmă numără circa 50 de membri, atât ţări exportatoare, cât şi importatoare. Pentru majoritatea, cafeaua are un gust uimitor şi oferă un aport de energie. Cu toate acestea, ceea ce unii ar putea să nu ştie este că beneficiile cafelei se extind dincolo de aceste două calităţi, potrivit daysoftheyear.com. Astfel, cafeaua poate ajuta la arderea grăsimilor, deoarece creşte rata metabolică cu până la 11%, în plus, este cu atât mai săracă în calorii cu cât este consumată mai 'neagră', cu foarte puţin, sau deloc, lapte şi/sau zahăr. Cafeaua conţine, de asemenea, o serie de nutrienţi importanţi, precum riboflavină (vitamina B2), niacină (vitamina B3), magneziu, potasiu, acid pantotenic (vitamina B5), folaţi, mangan şi antioxidanţi.

Prilej de sărbătoare pentru vegetarieni

În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua mondială a vegetarianismului (#VegetarianDay), care celebrează decizia de a elimina carnea din alimentaţie, din diverse motive. La această dată începe Luna de conştientizare a vegetarianismului, care cuprinde diverse evenimente desfăşurate în numeroase ţări şi îndeamnă la o informare şi conştientizare asupra beneficiilor vegetarianismului. Această zi a fost stabilită în anul 1977 de către Societatea Vegetarienilor din America de Nord (NAVS) pentru a ajuta la promovarea modului de viaţă vegetarian şi a educa oamenii cu privire la beneficiile pentru sănătate şi societate ale eliminării cărnii din alimentaţie, potrivit daysoftheyear.com. Ziua a fost aprobată ulterior, în 1978, de Uniunea Internaţională a Vegetarienilor (UIV), conform site-ului https://worldvegetarianday.navs-online.org. Fondată în 1974, NAVS este o organizaţie educaţională, al cărei obiectiv urmăreşte două direcţii. Prima direcţie vizează oferirea unei reţele de suport pentru membrii şi grupurile afiliate NAVS şi pentru vegetarieni în general, iar cea de-a doua direcţie vizează informarea publicului despre modul în care vegetarianismul aduce beneficii oamenilor, animalelor şi Pământului pe care cu toţi trăim. În 1908 a fost înfiinţată la Dresda, în Germania, Uniunea Internaţională a Vegetarienilor, aceasta fiind o reţea globală care cuprinde numeroase organizaţii independente din întreaga lume şi care promovează vegetarianismul. Tot începând din 1908 au fost organizate, în diverse oraşe ale lumii, congrese privind vegetarianismul, primul congres având loc chiar la Dresda. Motivele pentru care tot mai mulţi oameni decid să adopte o astfel de alimentaţie sunt numeroase, de la cele de natură religioasă, cele bazate pe compasiune faţă de animale, până la convingerea că acest mod de alimentaţie reprezintă un stil de viaţă sănătos. Numărul adepţilor vegetarianismului creşte de la an la an, la fel ca şi cel al sortimentelor vegetariene disponibile în comerţ. Există însă mai multe variante de alimentaţie vegetariană, în care carnea este exclusă, nu însă şi ouăle sau alte produse obţinute de la animale, precum lactatele sau mierea. Sunt, astfel, ovo-lacto-vegetarieni (cei care mănâncă ouă şi produse lactate), lacto-vegetarieni (cei care consumă produse lactate, dar nu şi ouă), ovo-vegetarienii (cei care nu mănâncă produse lactate, dar manâncă ouă). De asemenea, există alimentaţia şi stilul de viaţă vegan, care exclude în totalitate produsele de origine animală.

Sursă: AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu)