Cel mai important aspect care determină calitatea vieţii de familie este timpul petrecut împreună de membrii acesteia, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research şi CIPRA. Cercetarea 'Atitudini faţă de satisfacţia vieţii de familie' a fost prezentată la dezbaterea 'Familia românească în 2022', un eveniment organizat, marţi, la Palatul Parlamentului, de Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor. Studiul relevă că timpul petrecut în familie este indicat de 75% dintre respondenţi drept cel mai important aspect care determină calitatea vieţii, urmat de parenting/activităţi educaţionale cu cei mici (74%), starea de sănătate şi condiţia fizică (73%) şi starea emoţională (67%).

Conform prezentării cercetării, există o diferenţă 'semnificativ statistică' între cei necăsătoriţi şi cei căsătoriţi şi o nevoie accentuată în intervalul de vârstă 35 - 44 de ani pentru petrecerea timpului în familie şi arătarea sprijinului şi a afecţiunii. În ceea ce priveşte faptul că familiei îi place să petreacă timp împreună, 63% dintre persoanele intervievate cu vârste între 18 şi 24 de ani au indicat acest răspuns, 69% - dintre cei cu vârste 25 şi 34 de ani, 83% - dintre cei cu vârste între 35 şi 44 de ani şi peste 55 de ani şi 76% - dintre cei cu vârste între 45 şi 55 de ani. Potrivit studiului, 61% dintre respondenţii cu vârsta de 18-24 de ani au vorbit despre sprijinul reciproc în cadrul familiei pentru îndeplinirea obiectivelor, 70% - dintre cei cu vârsta de 25-34 de ani, 81% - dintre cei cu vârsta de 35-44 de ani, 74% - dintre cei cu vârsta de 45-55 de ani şi 82% dintre cei cu vârsta peste 55 de ani. Despre faptul că membrii familiei arată că se iubesc şi au grijă unul de celălalt, 58% dintre persoanele intervievate cu vârstă de 18-24 de ani au indicat acest răspuns, 67% - dintre cei cu vârste de 25-34 de ani, 81% - dintre cei cu vârste de 35-44 de ani, 77% - dintre cei cu vârste de 45-55 de ani şi 82% dintre cei peste 55 de ani.

Cercetarea a fost realizată în luna martie pe un eşantion de 1.000 de respondenţi, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceştia, 10% au fost persoane cu vârsta între 18 şi 30 de ani fără parteneri, 13% tineri căsătoriţi sau cu relaţii stabile (25-35 de ani), 25% din familii moderne (25-44 de ani) divorţaţi sau căsătoriţi, cu copii, 23% din familii tradiţionale (30-54 de ani) căsătoriţi, cu copii, 10% maturi fără partener şi copii (35-55 de ani), 19% din familii mature (peste 55 de ani), căsătoriţi, cu copii. La dezbatere au participat parlamentari, reprezentanţi ai Guvernului şi ai ONG-urilor.

Sursă: AGERPRES/(AS - autori: Alina Novăceanu, Florentina Peia, editor: Claudia Stănescu)