Azi este o zi încărcată de tradiții, pregătiri și emoție, în care familiile se reunesc pentru a-și împodobi casele și a întâmpina bucuria Nașterii Domnului. Colindele răsună pe ulițe si nu numai, iar magia sărbătorilor cuprinde fiecare casă, marcând trecerea de la forfota cotidiană la liniștea și căldura specifică Crăciunului.

Zece superstiții ciudate și înfricoșătoare de Crăciun din întreaga lume. Cât de paranormală e situația?

Sărbătoarea Nașterii Domnului

Pe 25 decembrie, creștinii din întreaga lume celebrează Nașterea lui Iisus Hristos, evenimentul central al credinței creștine. Conform tradiției, Iisus s-a născut într-un sat liniștit, unde Fecioara Maria, ajunsă în ceasul nașterii, a cerut adăpost de la Moș Ajun. Acesta, fiind un om simplu și sărac, a îndrumat-o către fratele său mai bogat, Moș Crăciun, după cum este descris în lucrarea „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric.

Soția lui Moș Crăciun, cunoscută pentru bunătatea sa, i-a oferit refugiu Fecioarei Maria în grajdul animalelor, temându-se de reacția soțului său. Descoperind ce s-a întâmplat, Moș Crăciun s-a mâniat și a pedepsit-o aspru pe soția sa, însă Maria a săvârșit o minune, vindecând rănile acesteia. Uimit de acest miracol, Moș Crăciun s-a căit și a devenit primul creștin, transformându-se într-un simbol al generozității și al compasiunii.

Cine este Crăciuneasa, soţia lui Moş Crăciun. Se spune că i-a oferit adăpost Maicii Domnului atunci când l-a născut pe Isus

Tradiții de Crăciun la români

Crăciunul este văzut ca o sărbătoare a familiei, aduce împreună rudele și prietenii pentru a celebra în jurul mesei festive. Este momentul în care se fac daruri și se păstrează credința că sărbătorirea cu evlavie a Crăciunului aduce prosperitate în anul care vine.

Moș Crăciun, figura centrală a sărbătorii, a devenit popular în secolul al IX-lea, fiind reprezentat ca un bătrân cu barbă albă, îmbrăcat într-un costum roșu cu margini de blană albă. El aduce daruri copiilor cuminți în noaptea de 24 spre 25 decembrie.

Colindele de Crăciun

Colindatul este una dintre cele mai vechi tradiții, răspândită în toate regiunile României. Grupuri de colindători merg din casă în casă, transmițând prin cântece și urări vestea Nașterii Domnului. Gazdele îi întâmpină cu bucurie, oferindu-le colaci, mere sau nuci.

Colindele religioase evocă momente din viața lui Iisus, precum „Nașterea Domnului” sau „Închinarea Magilor”, în timp ce cele laice, precum „Steaua sus răsare” sau „O, ce veste minunată”, descriu atmosfera de sărbătoare. Un alt obicei specific este „umblatul cu capra”, care simbolizează fertilitatea și prosperitatea, fiind însoțit de muzică și dansuri spectaculoase.

Obiceiuri de Ajun și împodobirea bradului

În Ajunul Crăciunului, colindătorii cântă la ferestrele caselor pentru a trezi simbolic gazdele și a le aduce vestea Nașterii Domnului. După acest moment, sunt invitați înăuntru, unde primesc daruri simbolice.

Bradul de Crăciun este un alt element esențial al sărbătorii. Această tradiție a fost introdusă în România în timpul domniei lui Carol I, primul brad împodobit fiind la Palatul Regal. De atunci, bradul decorat a devenit nelipsit din casele românilor, însoțind colindele și veselia sărbătorilor.

Simboluri ale Crăciunului: Vâscul și Crăciunița

Vâscul, o plantă cu semnificații magice, este considerat un simbol al dragostei și protector al familiei. Împodobirea casei cu vâsc în perioada sărbătorilor aduce armonie și bucurie, iar sărutul sub vâsc este un obicei asociat cu norocul și prietenia.

Un alt simbol al Crăciunului este Crăciunița, cunoscută și sub numele de Steaua Crăciunului. Această plantă spectaculoasă, originară din Mexic, a devenit un element decorativ nelipsit în perioada sărbătorilor.

Ajunul Crăciunului: Mituri, obiceiuri şi tradiţii în lume