Brumărel este denumirea populară care semnifică apariția primelor brume și apropierea iernii. Activitățile economice specifice acestui interval de tranziție între toamnă și iarnă includ: continuarea semănatului de toamnă, recoltarea de pe câmp, din vii, livezi și grădini, deschiderea țarinelor pentru pășunatul comunal, împerecherea oilor și plecarea turmelor către locurile de iernat, precum și valorificarea produselor agricole, pastorale și meșteșugărești la târgurile și iarmaroacele organizate cu ocazia Sâmedrului și Vinerea Mare (Sfânta Paraschiva). Tot în această perioadă se încheie înțelegerile realizate în aprilie, la Sângiorz.

Bătrânii încă mai cred că, dacă frunzele copacilor se îngălbenesc și cad repede, anul următor va fi unul bogat. Dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă în această lună este multă brumă sau chiar zăpadă, ianuarie va aduce vreme frumoasă.

În credința populară, anul este împărțit în două anotimpuri: vară și iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna și înfrunzește natura, Sfântul Dumitru este cel care desfrunzește pădurile și usucă plantele. Se crede că în această zi căldura intră în pământ, iar gerul începe să-și facă simțită prezența.

1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului

Acoperământul Maicii Domnului, prima sărbătoare de cruce roșie din calendarul creștin ortodox al lunii octombrie, este cunoscută și sub numele de Pocroave.

Tradiții de Pocroave:

• Se ține post pentru a fi ferit de boli, înec sau supărări.
• Gospodinele oferă plăcinte de post cu mere sau dovleac oaspeților și rudelor.Fetele se roagă Sfântului Procroavă pentru a avea păr des și sănătos. Nu se taie părul, nu se aruncă și nici nu se arde, pentru a evita vrăjile sau farmecele.
• Se crede că fetele care sunt împodobite pentru nuntă în această zi vor avea o căsnicie lungă și fericită.

Profețiile legate de inundații, furtuni și alte catastrofe nu sunt doar avertismente, ci și promisiuni de reînnoire!

14 octombrie - Sfânta Parascheva

Această zi este marcată de post și interzicerea muncilor, iar în tradiția românească este cunoscută drept ziua în care se prezice vremea. Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca „Sfânta Vineri de Toamnă” și este percepută ca fiind mare la trup și urâtă la chip, dar cu un suflet bun, protejând oamenii de boli, grindină și trăsnet, iar copiii de deochi.

Tradiții de Sfânta Parascheva:

Nu se mănâncă de dulce și nu se muncește, iar ofrandele sunt oferite pentru sufletele celor decedați.

Se crede că fetele care cos sau spală în această zi vor rămâne nemăritate.

Nu se consumă fructe închise la culoare sau pepene roșu, deoarece acestea amintesc de sacrificiul martiric.

Vremea este prezisă în funcție de această zi: dacă este frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi și celelalte sărbători de peste an. Ciobanii observă și comportamentul mioarelor. Dacă acestea stau adunate, se anticipează o iarnă grea.

26 octombrie - Sfântul Dumitru

Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în unele zone ca cel care a dăruit vinul oamenilor, folosit la Sfânta Împărtășanie.

Tradiții de Sfântul Dumitru:

• Dacă vremea este aspră de Sfântul Dumitru, iarna va fi blândă, iar dacă este vreme bună, toamna va fi lungă și frumoasă.
• Nu se pieptănă părul, pentru a evita primejdiile legate de lupi.
• Dacă luna este plină și cerul înnorat, se prezice o iarnă grea, cu zăpezi mari.
• Se oferă pomană cu grâu fiert amestecat cu unt, lapte sau brânză.