Denumirea lunii februarie derivă din latinescul "februarius" - de la "februa", lună adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie, şi închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Calendarul are o istorie veche şi a cunoscut diverse variante. Iniţial, romanii au folosit calendarul grecesc, care era bazat pe 10 luni, ignorând cele 61 de zile de iarnă. Pompilius, al doilea rege al Romei, a recalculat calendarul şi a introdus două luni pentru perioada de iarnă. Luna ianuarie a fost introdusă la începutul calendarului, iar februarie, la sfârşit. În 452 î.Hr., februarie a fost mutat între ianuarie şi martie.

În ce priveşte calendarul roman, nu s-au păstrat date precise privind apariţia acestuia. În anul 46 î.Hr., la iniţiativa lui Caius Iulius (100 î.Hr. - 44 î.Hr.), s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar, cunoscut sub denumirea de calendarul iulian (stil vechi), potrivit enciclopediaromaniei.ro.

În 1582, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a reformat calendarul iulian, acesta fiind cunoscut sub numele de calendarul gregorian (stilul nou). Acesta a fost pe rând adoptat în toată lumea. Trecerea în România, la calendarul gregorian, s-a făcut la 1 aprilie 1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2022

Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 34 m şi apune la 17 h 25 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 55 m şi apune la 18 h 02 m.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 1 februarie - Lună Nouă (Luna începe să crească) la 07 h 46 m; la 8 februarie - Luna la Primul Pătrar la 15 h 50 m; la 16 februarie - Lună Plină (Luna începe să descrească) la 18 h 56 m; la 24 februarie - Luna la Ultimul Pătrar la 00 h 32 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Februarie în tradiţia populară

Luna februarie deschide Anul Nou viticol şi pomicol. În tradiţia noastră populară, luna februarie se numeşte Faur. Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecţi, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele.

Povestea lui Februarie spune că "a fost o dată un om pe care îl chema Anul, care avea 12 feciori numiţi precum lunile anului: Ianuar, Februar, Martie şi aşa mai departe. Altă avere nu avea omul decât o vie. Într-un an după ce au cules via, vinul ce le-a ieşit l-au pus într-un singur butoi şi s-au înţeles între ei ca numai la început de an să înceapă a-l bea. Ca să se cunoască până unde este vinul fiecăruia, au tras cu tibişirul câte o linie de-a curmezişul pe fundul butoiului culcat. Apoi, ca să nu fie neînţelegeri, fiecare şi-a pus canaua (robinetul) lui. Februar, fiind cel mai mic, şi-a pus canaua jos de tot, aproape de doagă, că aşa era obiceiul, cel mai mic la urmă. Fiecare dintre fraţi dorea să fie ultimul cu vinul nebăut în butoi, ca să facă în necaz celorlalţi care nu au economisit. Februar, fire mai altfel decât ceilalţi fraţi, a început să tot bea din canaua lui. Când îl căuta omul, tot vesel şi plin de vorbă îl găsea, trăncănea verzi şi uscate şi tot fluierând mergea. Ceilalţi râdeau în sinea lor şi-şi spuneau: "Repede, repede isprăveşte el vinul şi să-l vedem ce face!". Într-o zi îi vine pofta lui Ianuar să-şi guste şi el vinul. Suceşte de cana şi vin nu curge deloc. Încearcă şi ceilalţi, vin niciun pic nu mai aveau, numai jos la doagă, partea lui Februar mai curgea. Fraţii, supăraţi, au luat-o la goană după Februar, să-l prindă şi să-i ceară socoteală pentru isprava făcută. Când îl fugăreau, Februar plângea, când îl lăsau râdea ca un copil. De atunci, se zice că luna februarie, care poartă numele lui Februar, este schimbătoare - aci cald, aci viscol, aci frig - după felul cum a fost el când l-au alergat fraţii lui", consemnează etnologul Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000).

În luna februarie, timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc şi rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie etc.

sursa: Agerpres