Ziua de conştientizare a stresului

Stresul poate fi un adevărat ucigaş, atât la locul de muncă, cât şi în viaţa cotidiană aglomerată a tuturor oamenilor. În timp ce stresul îndeplineşte cu siguranţă o funcţie importantă în biologia umană, este adevărat şi că viaţa modernă a generat o supraabundenţă de circumstanţe care îi afectează pe oameni zi de zi. Iar consecinţele pentru unii oameni sunt destul de dezastruoase. Atunci când o persoană are o problemă sau se confruntă cu o ameninţare, organismul devine stresat. Prin concepţie, acesta a fost un lucru bun pentru a notifica creierul şi a-l pregăti să perceapă şi să răspundă la pericol. Însă, în zilele noastre, reacţiile de stres apar chiar şi atunci când oamenii nu se află în pericol imediat sau nu îşi riscă viaţa. Fie că este vorba de un loc de muncă care ne supune unei presiuni enorme, de greutăţi în viaţă sau de relaţii care tn lasă într-o stare constantă de nelinişte, stresul poate fi un adevărat ucigaş. Unele statistici arată că mai mult de 100.000 de americani mor în fiecare an ca urmare directă a stresului de la locul de muncă, consemnează site-ul daysoftheyear.com. Stresul este legat de bolile de inimă. Încă din 1910 cardiologul canadian Sir William Osler a sugerat că 'uzura vieţii' poate fi un factor care contribuie la apariţia bolilor de inimă. Termenul de 'stres' a fost inventat zece ani mai târziu, în 1920. În urma studiilor sale universitare, Hans Selye, un om de ştiinţă de origine austriacă, a împrumutat termenul 'stres' din fizică, unde descrie o forţă care exercită o tensiune asupra unui corp fizic. Ziua de conştientizare a stresului (#StressAwarenessDay) a fost instituită în 1998 de către Asociaţia Internaţională de Management al Stresului (ISMA), cu sediul în Regatul Unit, ca un moment de conştientizare a stresului în lumea modernă, de înţelegere a impactului acestuia şi de a depune eforturi pentru a atenua daunele pe care acesta le poate provoca. Este marcată în prima miercuri din noiembrie. Organizaţia se concentrează în special pe relaţiile de afaceri şi pe reducerea stresului la locul de muncă. Scopul lor este de a ajuta angajatorii şi angajaţii să se sprijine reciproc, oferind orientări cuprinzătoare pentru crearea unui program în cadrul organizaţiei lor.

Ziua 'Să mâncăm sănătos'

Nu este un secret că dieta joacă un rol vital în sănătatea generală a oamenilor şi în capacitatea de recuperare după leziuni şi boli. Fie ca hrana să fie medicamentul tău şi medicamentul să fie hrana ta, spunea Hipocrate. În fiecare an descoperim din ce în ce mai mult că ceea ce mâncăm poate avea efecte dramatice asupra calităţii vieţii noastre, iar fiecare alegere alimentară poate avea repercusiuni timp de ani de zile. Aşa că, după ziua veganilor, nu lăsăm garda jos cu îndemnul 'Să mâncăm sănătos' (#EatingHealthyDay). Această zi a fost instituită pentru a le reaminti oamenilor importanţa de a-şi gestiona dieta şi de a fi conştienţi de ceea ce introduc în corpul lor. Pe măsură ce ştiinţa sănătăţii avansează, am învăţat cum includerea anumitor elemente în dieta noastră ne poate îmbunătăţi sănătatea sau poate fi în detrimentul unei vieţi lungi şi sănătoase. De exemplu, sarea a fost un ingredient central în multe reţete şi stiluri de gătit, iar acest lucru, la rândul său, a dus la probleme de sănătate cardiacă, deoarece o dietă bogată în sodiu poate duce la hipertensiune arterială la cei cu tensiune arterială sensibilă la sodiu. Există o concepţie greşită conform căreia mâncarea sănătoasă trebuie să aibă un gust neplăcut, dar adevărul este că mâncarea sănătoasă poate fi una dintre cele mai delicioase. Prima miercuri din noiembrie este o zi în care putem descoperi produsele sănătoase care ne plac. Wobbly Wednesday Miercurea Wobble, marcată în prima săptămână din noiembrie este menită să crească gradul de conştientizare cu privire la nistagmus, cunoscut şi sub numele de 'ochi tremurători'. Nistagmusul se caracterizează prin mişcări involuntare ale ochilor, un simptom al unor probleme la nivelul căilor vizuale. Poate apărea în orice moment al vieţii şi cauzează diferite grade de deficienţă vizuală. De obicei este o afecţiune genetică şi poate fi asociat cu albinismul, dar poate fi cauzat şi de o serie de afecţiuni medicale, cum ar fi cataracta, glaucomul sau aniridia. Nistagmusul afectează 1 din 1.000 de persoane. Este cea mai frecventă formă de deficienţă vizuală la copiii de vârstă şcolară din Marea Britanie, scrie site-ul daysoftheyear.com. Persoanele afectate de nistagmus au probleme de vedere pe tot parcursul vieţii şi au nevoie de sprijin în educaţie şi la locul de muncă. #WobblyWednesday a fost instituită de Nystagmus Network, cea mai veche organizaţie caritabilă din lume care îi sprijină pe cei afectaţi de nistagmus.

Sursă: AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu)