Echinocțiul de primăvară din acest an, adică începutul primăverii astronomice, a avut loc la ora 05:06 (ora României), pe data de 20 martie. Odată cu acest eveniment, ziua va începe să crească. Trecerea la ora de vară va avea loc în ultima duminică din luna martie.

Această dată este încărcată de semnificații, tradiții și superstiții. Iată câteva dintre ele!

Ce este echinocțiul?

Termenul de echinocțiu sau echinox se referă la acel fenomen astronomic care are loc de două ori pe an, în primăvară și toamnă. Acestea sunt momentele în care ziua și noaptea au o durată egală în orice loc de pe Pământ. Denumirea de echinocțiu provine din cuvintele latinești „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox”, care se traduce prin „noapte”.

20 martie. Astăzi, celebrăm Ziua Internațională a Astrologiei!

În trecut, echinocțiul de primăvară era privit ca pe un moment magic, în care lumina și întunericul erau egale, iar Soarele era venerat precum o zeitate. Era o sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii.

Cultul soarelui era specific multor societăți arhaice, iar oamenii urmăreau ciclurile naturii în funcție de schimbările aduse de acest astru ceresc. În tradiția populară, zilele reci și grele ale "Babelor" erau urmate de "Moșii de primăvară", care aduceau vreme bună, și apoi de "Focurile Sfinților".

Focurile rituale, prin care oamenii își curățau curțile și câmpurile de resturi uscate, marcau ziua echinocțiului.

Copiii ieșeau și lăsau ușa casei deschisă, strigând "Intră frig și ieși căldură, să se facă vreme bună pe la noi pe bătătură!". Acesta era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu Soarele, era invocat pentru a spori lumina și căldura primăverii.

De asemenea, fetele și băieții mergeau în afara satelor, pe dealuri și prin păduri, în căutare de flori de primăvară și ciuperci. În unele zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și o purtau prin sat.

În vechiul Egipt, echinocțiile erau asociate cu venerarea zeului Osiris, simbol al morții și al renașterii, în timp ce în mitologia greacă, aceste fenomene erau legate de povestea lui Persefona și a mamei ei, Demetra, zeițele fertilității și recoltei.

În Imperiul Roman, echinocțiile erau marcate de sărbătoarea Cybele sau Magna Mater, divinitate asociată cu natura și fertilitatea. În cultura persană, printre numeroasele festivaluri de primăvară se numără Nowruz sau Anul Nou persan, care debutează la echinocțiul de martie.

Aritmiile sunt grupate în funcție de doi factori principali - în funcție de viteza ritmului cardiac și în funcție de locul de apariție.