Interesul omului pentru tot ce este ceresc se află în centrul a trei domenii separate - astronomie, astrologie și calendar. Astronomia este studiul științific al soarelui, lunii și stelelor.

Astrologia este o pseudo-știință care interpretează efectul corpurilor cerești asupra existenței umane. În istoria timpurie, cele două sunt strâns legate. 

Timp de secole, astrologia (căutând semne bazate pe mișcarea corpurilor cerești) a fost considerată practic același lucru cu astronomia (studiul științific al acelor obiecte).

De exemplu, astronomul revoluționar din secolul al XVII-lea, Johannes Kepler, care a studiat mișcarea planetelor, a fost considerat la acea vreme un astrolog. Acest lucru s-a schimbat odată cu începutul Iluminismului de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Odată ce Sir Isaac Newton a transformat practic cerul într-un calculator, calculând matematic mișcarea planetelor și realizând că gravitația controlează totul, spune Odenwald, „a început o abordare științifică cu totul nouă pentru a privi cerul și mișcarea planetelor și a pământului.”

Acesta este momentul în care astronomia a devenit cunoscută ca știință, iar astrologia a fost recunoscută ca o pseudo-știință.

Astrologia se bazează pe calcule clare, științifice ale constelațiilor, dar și ale mișcărilor planetare. Astrologii sunt capabili să studieze aceste planete, dar și să fie fini observatori ai tiparelor care apar de-a lungul unor sute de ani.

Strămoșii au fost și cei care s-au gândit la mișcările stelelor și a planetelor pe cer. De aceea, au creat sisteme complexe de măsurare a timpului, ca să calculeze și diferite evenimente astronomice.

Încă de acum mii de ani, oamenii cunoșteau când se rotesc planetele și au calculat inclusiv Nodurile Lunare, ca să prezică eclipsele. Deși nu aveau nici măcar un telescop. Așa că fenomenul este uimitor.

Într-adevăr, astrologia nu a fost creată sau dezvoltată de o singură persoană, ci de generații întregi de indivizi, pe o perioadă lungă de timp. Așa a devenit credibilă și plină de acuratețe.

Dar popularitatea sa se bazează pe factori pe care cifrele nu le pot calcula, iar apelul de a căuta răspunsuri pentru influenţa stelelor nu a scăzut. De fapt, în ultimii ani, se pare că s-a extins. La urma urmei, un sondaj al Fundației Naționale a Științei din 2014, citat de Times, a constatat că mai mult de jumătate dintre mileniali cred că astrologia este o știință.

Și Odenwald susține că, chiar dacă răspunsurile astrologiei nu se bazează pe studii științifice, motivul pentru care oamenii continuă să se întoarcă spre cer se reduce la ceva foarte real - un fenomen psihologic pe care el îl numește tendința umană de „auto-selecție”, căutarea pentru interpretări care se potrivesc cu ceea ce sperăm deja să fie adevărat.

În majoritatea părților lumii, astrologia a înflorit din nou în secolul al XX-lea.

În țări precum India, nu și-a pierdut niciodată atracția. Niciun pas important în viață nu poate fi întreprins în siguranță, cu excepția cazului în care semnele sunt favorabile. Nici o căsătorie nu este oficiată fără să fie consultat horoscopul. În țările occidentale, arta antică este poate privită mai degrabă mai mult ca o distracţie ușoară.

Citește și: Cele 12 semne din zodiac. Ce trebuie să știi despre apariția lor?