21 Noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii. Rugăciunea plină de har de rostit AZI!
Ziua mondială a obezităţii este marcată anual, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), la 4 martie, cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale.
În prezent, obezitatea este considerată o epidemie globală şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului actual de sănătate la nivel mondial, întrucât este provocată de factori multipli, unii fiind în afara controlului nostru - factori genetici, hormonali sau de mediu. Totodată, obezitatea este declarată drept boala cronică, având complicaţii metabolice sau non-metabolice, care trebuie evaluate, monitorizate şi tratate de echipe de medici multidisciplinare, notează site-ul https://www.despreobezitate.ro/.
Potrivit specialiştilor, obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătăţii publice din secolul XXI, prin triplarea prevalenţei în multe ţări încă din anii 1980; sporirea în continuare a ratei celor afectaţi, în special, în rândul copiilor; provocarea dizabilităţilor fizice şi problemelor psihologice; dezvoltarea bolilor netransmisibile - cardiovasculare, cancer şi diabet, menţionează site-ul https://ansp.md/.
"Consumul excesiv de alimente cu conţinut ridicat de zahăr şi calorii, inclusiv al băuturilor carbo-gazoase sau îndulcite, contribuie la creşterea în greutate, apariţia diabetului zaharat de tip 2, a bolilor cardiovasculare, inclusiv a bolii hipertensive, a unora dintre tipurile de cancer, a bolilor digestive cronice, iar pentru a inversa această tendinţă sunt necesare intervenţii eficiente de sănătate publică, cu implicarea altor autorităţi şi implicarea industriei alimentare", conform site-ului amintit.
Potrivit statisticilor, peste 800 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de obezitate şi se estimează ca obezitatea infantilă să crească cu 60% în următorul deceniu, ajungând la 250 de milioane până în 2030, notează site-ul https://www.despreobezitate.ro/
În contextul actual, persoanele care trăiesc cu obezitate sunt de două ori mai susceptibile de a fi spitalizate dacă sunt testate pozitiv pentru COVID-19. Asociaţia europeană pentru studiul obezităţii (EASO) şi Coaliţia europeană pentru persoanele care trăiesc cu obezitate (ECPO) organizeză şi un eveniment la nivel mondial, unde se reunesc specialişti din toate colţurile lumii şi pacienţi care suferă de obezitate, precizează sursa amintită.
Mesajul pentru anul 2022, cu ocazia Zilei mondiale a obezităţii, este "Everybody Needs to Act", conform site-ului https://www.worldobesityday.org/. Astfel, fiecare persoană este încurajată să acţioneze pentru a spori gradul de informare asupra pericolelor pe care le aduce obezitatea din punct de vedere al sănătăţii, dar şi să pună în aplicare normele de alimentaţie corectă, combaterea sedentarismului, practicarea sportului şi a mişcării în aer liber.
Potrivit OMS, în cazul în care nu vor fi luate măsuri eficiente pentru prevenire şi tratament, către anul 2025 mai mult de 50% din populaţia lumii va fi obeză. Supraponderabilitatea şi obezitatea constituie acumulări anormale sau excesive de grăsimi, iar indicele de masă corporală (IMC - raportul greutăţii în kg la pătratul înălţimii în metri) se utilizează pentru clasificarea excesului de greutate şi a obezităţii la adulţi.
Conform OMS, IMC mai mare sau egal cu 25 este supraponderabilitate, iar IMC mai mare sau egal cu 30 este obezitate. Timpul petrecut la televizor, în faţa calculatorului, lipsa activităţii fizice şi o alimentaţie bogată în grăsimi, zahăr şi sare reprezintă cele mai frecvente cauze de creştere a numărului de persoane cu obezitate, mai scrie site-ul https://www.worldobesityday.org/.
Scăderea cu doar 5% a excesului ponderal poate îmbunătăţi starea de sănătate şi poate reduce complicaţiile date de greutate - boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, boli osteoarticulare, apnee în somn, boli digestive, depresie, tulburări cognitive, precizează site-ul https://www.reginamaria.ro.
Excesul de greutate şi obezitatea pot fi prevenite, în primul rând, prin alimentaţie, evitând dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase, mâncarea de tip fast-food, produsele procesate cu conţinut ridicat de zahăr şi grăsimi, alegând consumul de legume si fructe, de cereale integrale, practicarea de activităţi fizice (60 minute pe zi pentru copii şi 150 minute pe săptămână pentru adulţi), mai notează site-ul https://ansp.md.
Cu toate că dispozitivele mobile moderne sunt capabile să memoreze notiţe, înregistrări video şi fotografii şi pot înlocui cu succes albumele de amintiri, farmecul acestora din urmă este incontestabil, bucuria de a răsfoi paginile împreună cu prietenii sau familia şi de a simţi obiectele colectate de-a lungul anilor fiind inegalabilă. De aceea, în fiecare an la data de 4 martie se sărbătoreşte Ziua internaţională a industriei albumelor de amintiri.
Potrivit daysoftheyear.com, acest hobby, o adevărată activitate de conservare a istoriei - personală, de familie, a unei prietenii ori a unei căsnicii - prin păstrarea unor amintiri reprezentative în paginile unui album special, are o veche istorie. Astfel de albume pot fi lăsate moştenire din generaţie în generaţie, iar cele din secolele trecute oferă o perspectivă fascinantă asupra momentelor deosebite trăite, dar şi a vieţii de zi cu zi, a înaintaşilor noştri.
Pentru a celebra #ScrapbookingIndustryDay, puteţi realiza un album de amintiri, personal sau de familie sau puteţi să-i învăţaţi pe copii să ţină un astfel de jurnal special. Fotografii, desene, decupaje, notiţe, bilete la spectacole, scrisori, flori presate, etichete sau bancnote se numără printre obiectele ce pot fi păstrate în paginile unui astfel de album. Poate că acum acesta nu reprezintă ceva deosebit, însă peste câteva decenii va constitui o adevărată capsulă a timpului.
În fiecare an, în prima zi de vineri din luna martie, este sărbătorită Ziua deconectării, un prilej de a ne "scoate din priză" şi de a ne bucura de viaţă fără telefon mobil, tabletă, laptop, WiFi sau internet.
În timp ce conectivitatea şi dispozitivele mobile din ce în ce mai prezente în vieţile noastre au beneficii incontestabile, acestea pot să creeze dependenţă, determinându-ne să ne petrecem de multe ori chiar şi câteva ore pe zi cu ochii în ecrane, uitând astfel să ne bucurăm de noi înşine, de mediul înconjurător şi de interacţiunile fizice. De aceea a fost creată această zi care, potrivit nationaldayofunplugging.com, reprezintă o detoxifiere digitală.
Pentru a celebra #DayofUnplugging, creatorii acestei zile propun o provocare: deconectarea timp de 24 de ore de la internet şi conectarea cu propria persoană şi cu cei dragi.
Aşadar, scoateţi din priză calculatorul, închideţi laptopul, tableta sau telefonul mobil într-un sertar şi încărcaţi-vă bateriile bucurându-vă de viaţa din afara "matricei" virtuale, printr-o plimbare în parc ori o drumeţie, citind, grădinărind, făcând sport, meditând, jucându-vă cu animalele sau copiii, practicând un hobby sau alocând pur şi simplu tot timpul liber disponibil în această zi prietenilor şi familiei.
Angajaţii reprezintă o roată esenţială la bunul mers al unei companii, ei fiind aceia care contribuie la succesul acesteia. Tocmai de aceea a fost creată Ziua de apreciere a angajaţilor, prin care se doreşte încurajarea recunoaşterii meritului angajaţilor de pretutindeni.
Această zi - sărbătorită în prima zi de vineri din luna martie - a fost înfiinţată la jumătatea anilor 1990 de Bob Nelson, autor, speaker şi consultant din Statele Unite.
Cu ocazia #EmployeeAppreciationDay, angajatorii sunt încurajaţi să îşi arate aprecierea faţă de angajaţii lor prin diverse acţiuni şi activităţi, de la organizarea unei petreceri ori a unei tombole la birou, până la reducerea programului de lucru în această zi sau acordarea unor cadouri ori vouchere.
Ideea înfiinţării unei zile în care oamenii sunt încurajaţi să poarte haine de culoare albastră îi aparţine unei supravieţuitoare a cancerului de colon în stadiul IV din Statele Unite, care şi-a pierdut o cunoştinţă dragă, dar şi tatăl, din cauza acestei afecţiuni.
Întristată de faptul că atât cele două tragedii din viaţa ei cât şi propria suferinţă ar fi putut fi prevenite, Anita Mitchell a decis să dea startul unei campanii de conştientizare cu privire la cancerul de colon. Ea a prezentat conceptul #DressinBlueDay organizaţiei Colon Cancer Alliance din Statele Unite, iar în 2009 a avut loc întâia ediţie a acestei zile de conştientizare, marcată în prima vineri din martie.
Analizele pentru depistarea timpurile a cancerului de colon pot reduce riscul de mortalitate din cauza acestei afecţiuni cu 60%, iar îmbunătăţirea stilului de viaţă prin schimbări simple, precum creşterea nivelului de activitate fizică, adoptarea unei diete sănătoase şi renunţarea la fumat şi la consumul de alcool reprezintă factori esenţiali în prevenirea bolii.
Pe lângă purtarea unor obiecte de vestimentaţie de culoare albastră este încurajată, de asemenea, susţinerea organizaţiilor care desfăşoară campanii de conştientizare asupra cancerului de colon şi de ajutorare a pacienţilor şi supravieţuitorilor acestei boli.
Meseria de lucrător comercial se numără printre cele mai solicitante, fiind necesare abilităţi de care nu oricine poate fi capabil pentru a satisface cele mai exigente - şi uneori ieşite din comun - cereri din partea clienţilor. De aceea, în Statele Unite a fost înfiinţată Ziua vânzătorului, marcată în fiecare an în prima zi de vineri din luna martie.
Însoţită de hashtag-ul #SalespersonDay, această zi încurajează recunoaşterea efortului lucrătorilor comerciali care, sub motto-ul "Clientul are întotdeauna dreptate", fac tot posibilul pentru a se asigura că bunurile comercializate sunt vândute, iar cumpărătorii sunt mulţumiţi.
sursa: Agerpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Astrosens și pe Google News
Iată o rețetă simplă de mâncare de post, plină de...
Mulți spun că are gust de...
Daniela Simulescu, astrolog DC...
Astrologul Daniela Simulescu...
Pluto, planeta legată de...
2025 se apropie cu pași...