Ziua Sufleului de Ciocolată

Deşi sufleurile de brânză sunt cele mai cunoscute, persoanele care poftesc la ceva dulce sunt, poate, mai predispuse să prefere un sufleu de ciocolată. Este timpul, deci, să sărbătorim şi să ne bucurăm de tot ceea ce are legătură cu acest desert delicios, este Ziua Sufleului de Ciocolată! #ChocolateSouffleDay.

Un sufleu este un preparat culinar alcătuit dintr-un aluat moale (graţie albuşurilor bătute spumă), la care se pot adăuga fructe, brânză şi, de ce nu, ciocolată. Nimeni nu cunoaşte istoria exactă a acestui fel de mâncare, deoarece există, probabil, de când există ouăle, făina şi laptele. Şi cu toate acestea, se crede că ideea şi reţeta originală pentru sufleu ar fi apărut într-o carte de reţete numită "Le Cuisinier Moderne" (1742), scrisă de francezul Vincent La Chappelle, un bucătar al celebrei Madame de Pompadour, una dintre amantele lui Ludovic al XV-lea.

A durat mai mulţi ani, însă sufleul a fost preluat în cele din urmă de un alt bucătar francez, Antoine Beauvilliers, la începutul anilor 1800. În cartea sa numită "L'Art du cuisinier" şi publicată în 1814, Beauvilliers a descris cum anume se realizează acest preparat delicios.

Cel mai faimos nume în ceea ce priveşte prepararea sufleului este însă bucătarul francez Marie-Antoine Careme, căruia i se atribuie nu doar perfecţionarea sufleului, ci şi crearea versiunii tradiţionale a bonetei de bucătar.

Probabil că, la origine, sufleurile nu erau atât de dulci precum se pregătesc în prezent, mai ales deoarece se preparau adesea cu ingrediente sărate, cum ar fi brânza, ierburile sau chiar rinichii de viţel. Este posibil ca unele versiuni de desert să fi inclus coaja de lămâie sau alte fructe, dar cu siguranţă ciocolata nu se afla printre ele.

Termenul de "soufflé" provine din cuvântul francez "souffler", care înseamnă literalmente "a sufla", "a umfla" sau "a se umfla", un mod încântător de a descrie ceea ce se întâmplă atunci când sufleul este pus la cuptor!

Potrivit Cărţii Recordurilor, cel mai mare sufleu preparat vreodată a fost la Nablus, în Palestina. Acesta măsura 243 de metri lungime şi cântărea peste 3.800 de kilograme. Cel mai scump sufleu vândut vreodată în comerţ a fost realizat la New York din ouă de prepeliţă şi caviar. În 2016, acest preparat, flambat cu coniac Hennessy şi decorat cu foiţă de aur, a fost vândut pentru suma de 2.500 de dolari.

Ziua Zânei Măseluţă

În multe culturi din întreaga lume, dar în special în Europa, Rusia, unele părţi ale Asiei (în special China) sau în America de Nord, există diverse tradiţii legate de Zâna Măseluţă, o creatură magică prezentă în viaţa copiilor încă din Evul Mediu, ale cărei origini exacte nu sunt însă cunoscute.

Tradiţia spune, de obicei, că un copil care îşi pierde un dinte îl poate lăsa sub pernă în acea noapte, iar Zâna Măseluţă îl va schimba pe furiş, în timpul nopţii, cu o monedă sau cu un cadou. Unele tradiţii atribuie acest rol unui animal mic, cum ar fi un şoarece, un iepure, o pisică sau un câine, în timp ce alte culturi tind să asocieze Zâna Măseluţă cu o creatură mitică asemănătoare "Clopoţicii".

Probabil Zână Măseluţă a fost un mit care a evoluat în timp, în unele culturi dinţii copiilor fiind consideraţi norocoşi. Este posibil şi ca Zâna Măseluţă să fi fost inventată de părinţi pentru a calma copiii care treceau prin experienţa ciudată a pierderii unui dinte.

Pentru că povestea provine dintr-o tradiţie îndelungată în diverse culturi, Ziua Zânei Măseluţă, #ToothFairyDay, marcată anual pe 28 februarie, este înconjurată de puţin mister. Deşi fanii săi o sărbătoresc adesea la sfârşitul lunii februarie în ţări precum SUA, unii sunt de părere că ea a trebui celebrată mai degrabă în august. Desigur, s-ar putea şi ca Zâna Măseluţă să merite două zile speciale!

Deşi ar fi frumos să-i întoarcem favoarea Zânei Măseluţă, nu a fost descoperită încă o metodă de a-i lăsa acestui prieten special o monedă sau o gustare, deoarece nimeni nu este sigur nici măcar dacă are o pernă! 

sursa: Agerpres