Ziua mondială a poeziei

Marcată pe 21 martie în fiecare an, Ziua mondială a poeziei celebrează una dintre cele mai preţioase forme de expresie şi identitate culturală şi lingvistică. Practicată de-a lungul întregii istorii - în fiecare cultură şi pe fiecare continent -, poezia se adresează umanităţii şi valorilor noastre comune, transformând cele mai simple dintre poeme într-un catalizator puternic pentru dialog şi pace, se spune pe site-ul oficial al evenimentului (unesco.org/commemorations/worldpoetryday).

UNESCO a adoptat data de 21 martie ca fiind Ziua mondială a poeziei în timpul celei de-a 30-a Conferinţe Generale din 1999 de la Paris, în scopul încurajării diversităţii lingvistice prin expresie poetică şi a creşterii oportunităţilor pentru limbile periclitate de a se face auzite. Ziua mondială a poeziei este o ocazie de a cinsti poeţi, de a face să renască tradiţia orală a recitării de poezie, pentru promovarea lecturii, scrierii şi predării poeziei, stimularea convergenţei dintre poezie şi alte arte precum teatru, dans, muzică şi pictură, precum şi creşterea vizibilităţii poeziei în mass-media.

Ziua mondială a persoanelor cu sindrom Down

Ziua mondiala a persoanelor cu sindrom Down, înfiinţată în 2006 de Organizaţia Internaţionala a Persoanelor cu Sindromul Down, este marcată la 21 martie. În decembrie 2011, a fost declarată zi mondială printr-o rezoluţie adoptată de Adunarea Generala a Naţiunilor Unite, care a invitat toate statele membre, organizaţiile din domeniu să se implice prin acţiuni pentru creşterea gradului de informare a populaţiei cu privire la sindromul Down.

Sindromul Down (sau Trisomie 21) este o modificare cromozomială reprezentată de prezenţa unui cromozom 21 în plus faţă de perechea de cromozomi 21 din cadrul cariotipului uman normal. Medicul englez John Langdon Haydon Down (1828-1896) a fost primul care a descris caracteristicile sindromul în 1866.

Potrivit statisticilor ONU, incidenţa sindromului Down este de 1 la 1.000 de naşteri în întreaga lume şi în fiecare an, între 3.000 si 5.000 de copii se nasc cu aceasta tulburare cromozomială.

Ziua internaţională a pădurilor

La nivel mondial, Ziua internaţională a pădurilor este marcată la 21 martie, an de an.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

În această zi, ţările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică păduri şi copaci. Tema pentru fiecare Zi internaţională a pădurilor este aleasă de către Parteneriatul Colaborativ pentru Păduri. În acest an, tema este: "Pădurile şi producţia şi consumul durabil" ("Forests and sustainable production and consumption"), conform http://www.fao.org/international-day-of-forests.

Gestionarea durabilă a pădurilor şi utilizarea resurselor de către acestea sunt esenţiale pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru a contribui la prosperitatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare. Pădurile joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea sărăciei şi în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor nepreţuite beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, defrişările globale continuă într-un ritm alarmant, menţionează www.genevaenvironmentnetwork.org.

Tema pentru 2021 a fost: "Restaurarea pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare" ("Forest restoration: a path to recovery and well-being").

Ziua memoriei

Celebrată la începutul primăverii, Ziua memoriei (#MemoryDay) este dedicată unuia dintre cele mai fascinante şi complexe mecanisme umane.

Oamenii încearcă de multă vreme să descifrezele tainele acestui mecanism. Artistotel credea că memoria oamenilor la naştere este asemenea unei plăcuţe albe, pe care mai apoi sunt imprimate amintirile asemenea unui mulaj în ceară. Tehnologia modernă a adus progrese semnificative în ceea ce priveşte înţelegerea proceselor de memorie. Potrivit unui studiu, creierul trece prin trei stadii ale memoriei: codare, depozitare şi reamintire.

Cercetările ştiinţifice arată că primele amintiri încep să se dezvolte încă din stadiul intrauterin şi, deşi posibilităţile memoriei umane sunt nelimitate, majoritatea oamenilor nu-şi pot reaminti întâmplări înaintea vârstei de 3-4 ani. Unii cercetători cred că acest lucru se întâmplă nu pentru că amintirile nu ar fi acolo, ci pur şi simplu pentru că ar imposibil de reactualizat.

Ziua părinţilor singuri

Ziua părinţilor singuri (#SingleParentDay) îi celebrează pe toţi acei părinţi curajoşi care îşi cresc copiii pe cont propriu.

Data de 21 martie coincide cu data înfiinţării Parents Without Partners, organizaţie pentru sprijinirea părinţilor singuri, înfiinţată pe 21 martie 1957 în Statele Unite.

Data a fost declarată zi oficială printr-un decret semnat de preşedintele Ronald Reagan în 1984.

Ziua internaţională a parfumurilor

Pe 21 martie celebrăm Ziua internaţională a parfumurilor (#FragranceDay), dedicată nu doar parfumurilor, ci miliardelor de experienţe olfactive pe care le experimentăm zilnic. Cu toţii avem un parfum sau o aromă preferată care ne transportă înapoi în timp, fie că este vorba despre mirosul de vopsea proaspăt aplicată pe gardul unei grădini sau aroma îmbătătoare a unui gazon proaspăt tăiat.

Cuvântul parfum provine de la cuvintele latineşti per, care înseamnă printre, şi fumus, care înseamnă fum. Francezii au folosit termenul de parfum pentru a desemna aromelor produse în urma arderii tămâii. Prima forma de parfum a fost într-adevăr tămâia, folosită de mesopotamieni cu circa 4.000 de ani în urmă. Culturile antice ardeau o varietate de răşini şi de lemn cu prilejul ceremoniilor lor religioase. O tăbliţă cuneiformă descoperită în anul 1.200 î.Hr în Mesopotamia este dovada că o femeie chimist pe nume Tapputi este primul fabricat de parfum din lume.

Ziua baghetei franţuzeşti

Ziua baghetei franţuzeşti (#FrenchBreadDay) este ocazia perfectă de aprecia gustul unic al celui mai emblematic produs de panificaţie franţuzesc şi de a ne îmbogăţi bagajul de cunoştinţe despre cultura franceză.

Potrivit Observatoire du Pain, o sursă de referinţă din domeniul alimentar, francezii consumă 320 de baghete la fiecare secundă în fiecare zi.

Există mai multe poveşti despre originile baghetei franţuzeşti. Una dintre ele spune că Napoleon Bonaparte a decretat că pâinea ar trebui să aibă o formă lungă şi subţire ca să poată încăpea în buzunarele soldaţilor. Potrivit unei alte legende, când au fost demarate lucrările la metroul din Paris, în 1898 şi au fost aduşi muncitori de pe tot teritoriul Franţei, brutarilor li s-a cerut să creeze o pâine care să poată fi mai degrabă ruptă decât tăiată, astfel încât, din cauza numeroaselor conflicte între muncitori, cuţitele să poată fi interzise, potrivit completefrance.com.

În 2021, Franţa a ales să prezinte candidatura baghetei sale tradiţionale pentru a fi înscrisă pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

Ziua mondială a vermutului

Pe 21 martie, celebrăm istoria celui mai elegant aromatizator şi vin fortificat, ingredient nelipsit din numeroase cocktail-uri. Iniţiată de barmanul italian Giancarlo Mancino, Ziua vermutului (#VermouthDay) a fost celebrată pentru prima dată în 2021.

Vermutul este un vin fortificat prin adaos de alcool şi aromatizat cu mirodenii precum cuişoare, scorţişoară, cardamom, portocală, ienupăr, ghimbir, sovârf. Rezultatul este o băutură dulce folosită ca ingredient în cocktailuri cum ar fi Martini, Manhattan şi Negroni, deşi în Italia şi Franţa este consumată simplă, pe post de aperitiv. Cea mai faimoasă utilizare a vermutului este în Martini, cocktail care a devenit extrem de popular datorită lui James Bond şi preferinţelor sale pentru agitat, nu amestecat.

Termenul vermut vine din cuvântul german pentru pelin întrucât reţeta originală a băuturii avea această plantă drept ingredient. La un moment dat, pelinul a devenit un ingredient interzis, dar numele băuturii s-a păstrat ca o amintire a trecutului său. Pelinul este în continuare utilizat ca ingredient principal în alte băuturi cum ar fi absintul. Vermut a fost folosit pentru prima dată ca denumire comercială de Antonio Benedetto Carpano, din Torino, Italia, în 1786.

sursa: Agerpres